http://l10n.ro/api.php?action=feedcontributions&user=AdiJapan&feedformat=atoml10n.ro - Contribuții utilizator [ro]2024-03-29T10:48:31ZContribuții utilizatorMediaWiki 1.28.0http://l10n.ro/index.php?title=Utilizator:AdiJapan&diff=3990Utilizator:AdiJapan2011-04-28T10:30:34Z<p>AdiJapan: legătură spre ro.wp</p>
<hr />
<div>Același [http://ro.wikipedia.org/wiki/Utilizator:AdiJapan AdiJapan] de la Wikipedia.</div>AdiJapanhttp://l10n.ro/index.php?title=attachment&diff=3891attachment2011-01-31T15:47:34Z<p>AdiJapan: /* Comentarii */ re</p>
<hr />
<div><poll><br />
attachment?<br />
anexă<br />
ataşament<br />
</poll><br />
<br />
==Alte propuneri==<br />
<br />
*''fișier atașat'' — [[User:AdiJapan|<font color="#004488">'''Adi'''</font>]][[User Talk:AdiJapan|<font color="#3377BB">Japan</font>]] 5 iulie 2010 06:46 (UTC)<br />
*''ataș'' — [[User:AdiJapan|<font color="#004488">'''Adi'''</font>]][[User Talk:AdiJapan|<font color="#3377BB">Japan</font>]] 16 iulie 2010 04:51 (UTC)<br />
<br />
==Comentarii==<br />
<br />
*''Atașament'' e de-a dreptul neserios, la fel cum e și ''a aplica'' pe post de ''a candida''. Nu-mi imaginez cum un program cu pretenții ar folosi un asemenea termen. Un fișier nu e un sentiment. Dacă ''fișier atașat'' e prea lung atunci merge ''ataș'', care în esență înseamnă același lucru: obiect atașat. — [[User:AdiJapan|<font color="#004488">'''Adi'''</font>]][[User Talk:AdiJapan|<font color="#3377BB">Japan</font>]] 16 iulie 2010 04:51 (UTC)<br />
<br />
<br />
*"Attachment" este format din verbul 'Attach'= a atașa, a lega, a fixa ceva anume de/la un altceva anume (în funcție de caz), și terminația 'ment'. [[User:Eugen.mihalache|<font color="#004488">'''Eugen.mihalache'''</font>]][[User Talk:Eugen.mihalache|<font color="#3377BB"></font>]] 31 ianuarie 2011<br />
<br />
Prima formă a termenului 'Atașament' este valabilă atunci când e vorba de un 'element' atașat, legat, anexat, fixat de/la un alt 'element/obiect/document' etc. [[User:Eugen.mihalache|<font color="#004488">'''Eugen.mihalache'''</font>]][[User Talk:Eugen.mihalache|<font color="#3377BB"></font>]] 31 ianuarie 2011<br />
<br />
A doua formă a termenului 'Atașament' intră în vigoare atunci când e vorba de o afecțiune, sentiment și/sau emoție pentru /față de ceva/cineva anume (sens utilizat mai mult între ființe umane). [[User:Eugen.mihalache|<font color="#004488">'''Eugen.mihalache'''</font>]][[User Talk:Eugen.mihalache|<font color="#3377BB"></font>]] 31 ianuarie 2011<br />
<br />
În cazul nostru, prima formă este validă 100%. A doua formă nu intră în calcul în cazul nostru. [[User:Eugen.mihalache|<font color="#004488">'''Eugen.mihalache'''</font>]][[User Talk:Eugen.mihalache|<font color="#3377BB"></font>]] 31 ianuarie 2011<br />
<br />
La fel, oarecum aceeași dilemă o avem și pentru termenul 'Anexă', unde putem să spunem că un document este anexat la un alt document, dar mai știm că atunci când e vorba de cotețe, grajduri etc, se folosește acest termen de 'anexă' cu cel mai mare drag. [[User:Eugen.mihalache|<font color="#004488">'''Eugen.mihalache'''</font>]][[User Talk:Eugen.mihalache|<font color="#3377BB"></font>]] 31 ianuarie 2011<br />
<br />
:În limba română, conform dicționarelor, ''atașament'' are un singur sens, cel legat de sentimente. Sensul „obiect atașat” nu există. La ''anexă'' nu e nici o dilemă: cuvîntul înseamnă „ceva alăturat sau alipit”, indiferent dacă e într-un document, într-un organism sau într-o ogradă. — [[User:AdiJapan|<font color="#004488">'''Adi'''</font>]][[User Talk:AdiJapan|<font color="#3377BB">Japan</font>]] 31 ianuarie 2011 17:47 (EET)<br />
<br />
[[Categorie:Cioturi]]<br />
[[Categorie:Sondaje]]<br />
[[Categorie:Termeni]]</div>AdiJapanhttp://l10n.ro/index.php?title=theme-scheme-skin&diff=3842theme-scheme-skin2010-10-16T02:27:50Z<p>AdiJapan: reintrodus variante șterse</p>
<hr />
<div>{{draft}}<br />
* theme = temă<br />
* scheme = schemă (de culori)<br />
* skin<br />
** înfățișare<br />
** înfățișare<br />
** interfață<br />
** aspect<br />
* template = șablon<br />
<br />
[[Categorie:Termeni]]</div>AdiJapanhttp://l10n.ro/index.php?title=cut-copy-paste&diff=3832cut-copy-paste2010-09-29T17:03:22Z<p>AdiJapan: /* Traduceri */ +7</p>
<hr />
<div>Traducerea termenilor ''cut - copy - paste''. TBD.<br />
==Traduceri==<br />
*'''CUT'''<br />
**'''Tăiere/Taie'''<br />
*** - traducerea literală<br />
*** - folosită cel mai des<br />
**'''Decupare/Decupează'''<br />
*** - folosită în navigatorul Chrome și în Windows 7<br />
*** - folosită mai mult în programele de editare grafică, ca echivalent al lui ''crop'', unde ''cut'' și ''crop'' sunt folosite cu sensuri diferite<br />
*'''COPY'''<br />
**'''Copiere/Copiază'''<br />
*'''PASTE'''<br />
**'''Lipire/Lipește'''<br />
*** - traducerea literală<br />
*** - folosită cel mai des<br />
**'''Inserare/Inserează<br />
*** - traducere Chrome</div>AdiJapanhttp://l10n.ro/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Utilizator:ANDROBETA&diff=3795Discuție Utilizator:ANDROBETA2010-08-04T08:19:36Z<p>AdiJapan: /* „Oficial” */ răspuns</p>
<hr />
<div>==„Oficial”==<br />
<br />
Vă scriu aici, pentru că sînt chestiuni prea generale pentru discuția de la [[mouse]].<br />
<br />
Lexicografii se uită la vorbitori și așteaptă să vadă ce cuvinte sînt folosite, ca să le pună în dicționare. Dacă și vorbitorii se uită în dicționare ca să afle ce cuvinte sînt folosite atunci se închide un cerc vicios, care riscă să ducă la situații de tipul ''garbage in, garbage out''. De exemplu lexicografii văd că termenul ''site'' are o frecvență mare în uz și îl pun în dicționar; atunci vorbitorii interesați de domeniul respectiv --- de exemplu traducătorii --- îl consideră bun de folosit și îi cresc și mai mult frecvența, în defavoarea termenului ''sit'', care are o grămadă de avantaje față de ''site''. Terminologia din domeniul informatic este abia acum în curs de stabilizare, deci riscul de a se încetățeni termeni improprii e mare. Noi vorbitorii facem limba, nu dicționarele.<br />
<br />
Din perspectiva asta nu faceți bine să ridicați dicționarele la nivel de sursă oficială. Văd că folosiți frecvent cuvîntul ''oficial'' în legătură cu un dicționar sau altul, dar greșiți. Lexicografii sînt și ei tot oameni; mai mult, în prezent metodele lor de a analiza uzul cuvintelor sînt foarte rudimentare, de multe ori ei apelează la propriul lor uz al limbii, astfel încît unii termeni incluși în dicționare nu reflectă corect situația generală.<br />
<br />
Exemplul lui ''cireși'' în loc de ''cireșe'' demonstrează exact ce spuneam: dacă vorbitorii folosesc masiv anumite forme (dintre care unele pot fi considerate greșite), acestea ajung pînă la urmă să fie incluse în dicționare. Alt exemplu: generații întregi de lingviști au susținut cu argumente solide că ''eu continuu'' e singura formă corectă. Dar vorbitorii preferau și preferă forma ''eu continui''. Ca urmare azi a devenit corect să spui ''eu continui''. (Cu ''sânt'' problema e mai complicată, fiindcă acolo decizia n-a fost luată de lingviști, ci impusă de sus, la fel ca grafia cu ''â''. Dar chiar și așa Gramatica Academiei spune că dacă un autor vrea să reflecte pronunția cu ''î'' atunci poate scrie ''sânt''.)<br />
<br />
În ce privește pluralul, din păcate pluralul românesc e prin natura lui neregulat și nu prea avem ce face. Nu se pot stabili norme unice, decît poate în mod artificial, dar lingviștii nu se ocupă cu așa ceva (ei cercetează limba, nu o schimbă). — [[User:AdiJapan|<font color="#004488">'''Adi'''</font>]][[User Talk:AdiJapan|<font color="#3377BB">Japan</font>]] 1 august 2010 07:51 (UTC)<br />
<br />
:Cercul vicios apare tocmai din cauza faptului că acest ecosistem lingvistic nu are nişte norme stricte echidistante absolute la care să ne raportăm cu toţii, şi care să fie stabilite prin ducerea la extremă a logicii prin efortul comun al masei vorbitorilor şi vârfurilor reprezentanţilor lingvisticii şi ştiinţelor exacte. Fiecare disciplină ar trebui să dispună de un institut de stabilire şi standardizare a terminologiilor formate din experţi din acel domeniu şi experţi lingvişti, prezenţa acestora pe internet făcând posibilă facilitarea informării cu privire la alegerile făcute şi primirea sugestiilor de la comunitate. Ar trebui făcută o distincţie între o română "savantă" şi una "populară" sau ceva de genul ăsta. Limba savantă să aibe terminologii şi structuri stricte stabilite de experţi în mod neutru după ce au luat în calcul şi sugestiile comunităţii (folosită în cărţi, documente oficiale, programe de calculator), populaţia preluând-o ca atare odată stabilită, iar limba populară să fie doar observată de experţi şi indexată ca atare. Graiurile muntean, oltean, bănăţean, maramureşean, moldovean, basarabean, etc. trebuie să fie egale în raport cu forma corectă a limbii. Actualmente graiul din zona Bucureştiului este "mai corect" şi "mai oficial" faţă de alte graiuri care sunt mai "regionale"; nu trebuie să se facă aceste distincţii, forma oficială a limbii trebuie să fie independentă de amplasarea instituţiilor lingvistice oficiale şi companiile media majore de stat sau private. <br />
<br />
:''Noi vorbitorii facem limba, nu dicționarele'' este pe jumătate valabil. Nu putem modifica şi înlocui lucruri la nesfârşit doar de dragul acestui lucru. Vorba aia, "cine face şi desface toată ziu-are ce face". Strămoşii noştri au făcut limba, treaba noastră este să stabilim o formă standardizată şi să o generalizăm, apoi să construim pe ceea ce s-a construit deja până la un anumit moment.<br />
<br />
:Eu ridic la nivel de sursă oficială primară DEX şi secundară DOOM în ceea ce priveşte lista cuvintelor acceptate oficial în limba română, doar pe acestea. Iar asta presupun că pe bună dreptate, din moment ce se află sub egida Academiei Române... Ce este mai oficial decât Academia Română? Presupun că nu există cuvinte în legislaţia română sau documente oficiale fără să primească gir de la Academie... presupun... Apoi de ce se mai ocupă Academia de stabilirea normelor, a ceea ce este corect şi a ceea ce nu, dacă nu pentru ca vorbitorii să le urmeze? Apoi dacă vorbitorii nu le urmează iar Academia acceptă voia vorbitorilor, atunci de ce se mai ocupă de chestiile astea? De "almanahe" toată ţara a râs când media a arătat cu deştiu' dar pun pariu că doar o mână de oameni ar fi recunoscut forma "corectă"...<br />
<br />
:Este arhicunoscută decizia politică în privinţa "Â" / "Î", însă tot lingviştii i-au dat drumul şi m-ar mira dacă undeva prin vârfuri cineva nu a primit şi o "mică atenţie" pentru serviciile prestate. Personal prefer generalizarea lui "Â" indiferent de poziţia în cuvânt şi indiferent de cuvântul în care apare, ca să nu mai vorbesc de scoaterea literelor "W", "Y", "Q", "X".<br />
<br />
:''"ei cercetează limba, nu o schimbă"'' - nu sunt deloc de acord, asta ar însemna că nu există corect şi incorect în limba română; însă toată lumea râde de tine atunci când pronunţi un cuvânt "greşit" din cauză că nu-ţi mai aminteşti ce regulă particulară mai e şi pt cuvântul ăla, şi eşti trimis automat să verifici dicţionarul... :P --[[Utilizator:ANDROBETA|ANDROBETA]] 1 august 2010 10:32 (UTC)<br />
<br />
::Cu toate scuzele de rigoare, mă retrag din acest dialog. Din ce spuneți văd că sînt multe lucruri pe care nu le înțelegeți, unele mai de detaliu, altele fundamentale, dar mi-ar lua mult prea mult să vi le explic și nici nu e locul aici. V-aș sfătui totuși ca în alte discuții pe aceeași temă să fiți mai puțin categoric, pentru că în mod evident mai aveți multe de învățat. Pe scurt, lingvistica nu este nici pe departe ceea ce vi se pare că ar fi, iar limbile funcționează cu totul altfel decît credeți (un indiciu simplu ar fi faptul că engleza nu are o instituție de normare, nu are dicționare oficiale, și totuși o duce la fel de bine ca româna, în unele privințe chiar mai bine).<br />
::Nu vă supărați pe mine, nu vă spun lucrurile astea ca să vă jignesc, ci ca să vă feresc de penibil cînd veți sta de vorbă cu alții. Dacă vreți totuși să continuăm dialogul vă invit s-o facem pe un forum, de exemplu Softpedia, unde există o secțiune dedicată pentru probleme de limba română.<br />
::Toate cele bune. — [[User:AdiJapan|<font color="#004488">'''Adi'''</font>]][[User Talk:AdiJapan|<font color="#3377BB">Japan</font>]] 1 august 2010 14:30 (UTC)<br />
:::Ăăă... toate cele bune... :)<br />
:::Fără îndoială că sunt şi lucruri pe care nu le înţeleg, în cazul tău, nu? Însă tind să cred că sensul verbului "a nu înţelege" folosit aici este mai mult acela de "concepţiile tale deviază prea mult de la ale mele încât să le consider demne de luat în vedere" :P Explicaţiile le dau specialiştii în domeniu, noi ne exprimăm doar opiniile... Apoi de ce nu e locul aici? Am fost prea categoric? nu cred, de aceea am folosit cuvinte precum "presupun" atunci când mi-am exprimat opinia în legătură cu ceva de care nu puteam fi sigur, iar eu nu ţi-am spus că "greşeşti" atunci când ţi-ai exprimat opiniile, ci doar că nu sunt de acord cu ele. Lingvistica este ceea ce spune DEX-ul că este :P Apoi eu nu am spus niciunde cum anume funcţionează limbile ci cum ar trebui organizat "ecosistemul lingvistic" ''românesc'' în opinia mea. Fraza cu engleza care nu are instituţie normativă şi dicţionare oficiale am mai citit-o în comentariile tale într-o formă similară (cred că la războiul cu limba olandeză unde abuzul de putere, exercitat împotriva legilor fundamentale ale wikipediei pentru susţinerea termenilor după bunul plac, a fost evident :P şi nu o spun din răutate :P); în cazul englezei, lipsa unor astfel de entităţi este optimă deoarece engleza este răspândită ca limbă oficială pe teritorii independente vaste cu graiuri regionale, mai toate având o autoritate mondială puternică, apariţia instituţiilor de reglementare unice poate că mai mult ar stârni conflicte...<br />
:::Eu încerc să mă ghidez după repere cât mai logice şi îmi argumentez tot timpul alegerile făcute, însă pentru cei care nu sunt obişnuiţi cu logica unele lucruri vor părea automat penibile, aşa cum li se par unora anumite variante traduse ale termenilor englezeşti; nu-mi pasă dacă alţii au impresia că ceea ce spun eu este penibil, fără a aduce argumente, la urma urmei rămâne doar opinia lor... Şi deci ai impresia că ceea ce spun eu este penibil şi vrei să mă fereşti de penibil însă mă inviţi să îmi expun penibilul pe un forum ca Softpedia? :))))) --[[Utilizator:ANDROBETA|ANDROBETA]] 1 august 2010 15:42 (UTC)<br />
<br />
::::Opiniile trebuie bazate pe cunoștințe. Logica singură nu ne duce nicăieri.<br />
::::Nu e locul aici pentru că scopul proiectului este altul: să-i ajute pe traducători.<br />
::::Dacă vreți cu DEX-ul, fie: lingvistica e știința care '''studiază''' limba. Nu care o schimbă, impune etc.<br />
::::În fine, am încercat să vă dau un sfat. Nu l-ați primit, asta e. — [[User:AdiJapan|<font color="#004488">'''Adi'''</font>]][[User Talk:AdiJapan|<font color="#3377BB">Japan</font>]] 1 august 2010 16:19 (UTC)<br />
<br />
:::::Îmi pare rău, dar primele două propoziţii nu fac niciun sens. În primul rând trebuie să spun că logica este unul dintre cele mai de preţ lucruri pe care omenirea le-a avut vreodată; tot ce s-a construit vreodată şi a funcţionat se datorează logicii. "''Logica singură nu ne duce nicăieri''" este pur absurd. Orice cunoştinţe existente, dacă sunt valide, se datorează tot logicii. Opiniile constau în procesarea unor cunoştinţe sau informaţii preexistente, iar aceste opinii vor fi valide numai şi numai dacă procesarea se va face în conformitate cu legile logicii.<br />
:::::Ideea care stă la baza acestei discuţii a fost aceea susţinută de mine cum că situl ar trebui totuşi să stabilească nişte criterii prin care termenii (şi formele lor) existenţi oficial şi consacraţi deja cu sens identic celor din engleză, să nu mai fie supuşi dezbaterilor ci acceptaţi ca atare; idee cu care eşti oarecum de acord atunci când spui: "''Înclinat (și îngroșat) spune cine nu cunoaște termenii consacrați și încearcă să reinventeze roata''" ([[Discutie:bold-italic]]). Numai, că după cum îţi este obiceiul, nu ai o gândire tocmai consecventă, rezultatul fiind discuţia de aici. Deci această discuţie are la bază un criteriu propus pentru a veni în folosul traducătorilor, printre care, mai modest, mă număr şi eu.<br />
:::::Trebuie să menţionez că eu nu am spus niciodată în această conversaţie ce anume este lingvistica, şi în niciun caz că lingvistica în sine schimbă sau impune. Discuţia se referea la cazul ţării noastre a început aşa: <br />
:::::*eu m-am plâns de lipsa unor reguli mai stricte în ceea ce priveşte pluralul<br />
:::::*tu ai spus că nu se poate pentru că lingviştii nu stabilesc norme unice artificiale, ei doar cercetează limba nu o şi schimbă<br />
:::::*eu am spus că dacă ar fi aşa nu ar mai exista corect şi incorect în limbă, toate formele folosite ar fi la fel de corecte<br />
:::::*tu ai spus că lingvistica nu e nici pe departe ceea ce mi se pare mie ce e (deşi eu nu mi-am exprimat niciodată opinia în legătură cu lingvistica însăşi, discuţia era despre lingvişti)<br />
:::::*eu am spus că lingvistica este ceea ce spune DEX-ul că este (în sensul că este un termen cu un conţinut exact stabilit de alţii, indiferent de ceea ce am putea crede noi că este, iar eu ghidându-mă după logică, nu pot crede că ea este altceva decât ceea ce spune definiţia ei ca ştiinţă că este)<br />
:::::*tu, neurmând logic şirul afirmaţiilor, scoţi că eu aş fi susţinut că lingvistica schimbă şi impune<br />
:::::Acum să analizăm nişte termeni. După cum ai spus şi tu, DEX-ul spune că ''lingvistica e ştiinţa care studiază limba şi legile ei de dezvoltare'', pentru că asta este tot ce-i relevant în mod direct atunci când ne referim la lingv. în ansamblul ei, însă lingv. include o multitudine de ramuri precum "ortografia" şi "ortoepia", respectiv "scrierea corectă" (DEX: "''Ansamblu de reguli care stabilesc scrierea corectă a unei limbi''") şi "pronunţarea corectă" (DEX: "''Ansamblu de reguli proprii unei limbi care stabilesc pronunțarea corectă (literară) a cuvintelor; disciplină care se ocupă cu studiul acestor reguli''"). Iar dacă stabilim că o formă anume e corectă automat rezultă că presupunem că celelalte sunt incorecte. Şi cum anume stabilim că o formă anume de scriere şi/sau pronunţare a unui cuvânt este corectă la o populaţie de câteva zeci de milioane de locuitori? Declarându-le pe celelalte incorecte... iar asta este o formă de impunere, şi asta fac lingviştii care se ocupă cu ortografia sau ortoepia de exemplu. Şi ca să o confirmăm şi din punct de vedere legal, un mic articol din Monitorul Oficial, statutul Academiei Române: "art. 6, alin. 1, punct 2: cultivarea şi promovarea limbii şi literaturii române şi a istoriei naţionale; stabilirea normelor de ortografie '''obligatorii''' ale limbii române;" [http://www.acad.ro/acteNormative/doc2010/MO-0617StatutulAR.pdf]. Deci obligatorii... iar asta presupun că a fost voia lingviştilor. Deci lingviştii se mai mai ocupă totuşi şi cu impunerea ;)<br />
:::::Ţi-aş fi primit sfatul, dacă ar fi fost unul bine gândit şi bine intenţionat, nu un act de îngâmfare...<br />
:::::Din partea mea, numai bine :) --[[Utilizator:ANDROBETA|ANDROBETA]] 3 august 2010 20:06 (UTC)<br />
<br />
Înțeleg că vă plac conflictele. Eu speram să vă pot da o sugestie, un indiciu, nu să vă înverșunez și mai tare. Iată unde înțelegeți greșit lucrurile:<br />
<br />
*„Opiniile constau în procesarea unor cunoştinţe sau informaţii preexistente” --- Exact, tocmai de-asta am și spus că „Logica '''singură''' nu ne duce nicăieri”, fiindcă e nevoie și de materie primă. Problema dumneavoastră e că vă lipsesc acele cunoștințe.<br />
*„termenii (şi formele lor) existenţi oficial” --- V-am mai spus: în materie de lexic și neologisme (dar și alte aspecte ale limbii) nu există „oficial”. Avem în schimb termeni consacrați în diverse domenii, cum sînt ''aldin'' și ''cursiv''. Nu e nici o inconsecvență a mea. Oficial e una, consacrat e alta.<br />
*„eu nu am spus niciodată în această conversaţie ce anume este lingvistica” --- Nici nu era nevoie. E suficient ce afirmați despre lingvistică pentru a-mi da seama că nu înțelegeți bine ce e. Lingvistica nu poate schimba (ci doar observa) cum formăm pluralul cuvintelor, pentru că o asemenea activitate nu ține de domeniul ei. Vreți să inventați o limbă nouă, asemănătoare cu româna, care are un plural regulat? Grozav. Dar asta nu se cheamă lingvistică.<br />
*„nu ar mai exista corect şi incorect” --- Partea normativă a lingvisticii există într-adevăr (e o parte infimă și anostă a domeniului), dar ea nu face decît să sintetizeze modul de a se exprima al oamenilor culți, creînd ceea ce se cheamă limba literară. Iar procesul presupune numai o selecție și o îmbinare a diverselor idiolecte, nu crearea unor forme inexistente. O regularizare a pluralelor românești ar însemna, de exemplu, ca toate pluralele substantivelor neutre să se formeze cu terminația ''-uri'', ceea ce ar însemna să spunem ''scaunuri'', ''butonuri'' etc. (ciudățenii la fel de mari apar indiferent ce terminație regulată alegem). Cum asemenea forme pur și simplu nu există, lingvistica normativă --- oricît de normativă ar fi ea --- nu le poate crea și impune. Deci, pe cale logică, ceea ce pretindeți dumneavoastră să facă lingviștii nu se poate.<br />
*Ortografia e altceva, e o convenție. Nu face parte propriu-zisă din limbă (dar pentru asta ar fi trebuit să știți că limba propriu-zisă e cea rostită, nu forma ei scrisă). Dovada este că aceeași limbă se poate scrie în nenumărate feluri și că practic toate limbile au trecut prin perioade cînd nu au fost scrise deloc. Una e să standardizezi grafia și alta e să regularizezi morfologia. Sînt lucruri elementare pentru cineva care vorbește cu îndrăzneală despre lingvistică.<br />
*Ortoepia e iarăși altceva. Ține de limba literară: este sinteza pronunțiilor întîlnite la oamenii culți (limba literară este ea însăși o limbă artificială, dar bazată pe idiolecte reale).<br />
*„iar asta presupun că a fost voia lingviştilor” --- Le amestecați. 1: Vorbim de ortografie, care e un standard, o convenție; așa cum există obligația de a folosi metrul și kilogramul, tot așa există și obligația de a folosi alfabetul latin; convenția ortografică trebuie stabilită de lingviști, pentru că ei o pot face cel mai bine, dar ortografia în sine este un subiect cu totul marginal în lingvistică (așa cum stabilirea metrului ca unitate de măsură nu e interesantă în fizică). 2: Voia lingviștilor?! Iată: norma din 1993, cu care lingviștii '''nu''' au fost de acord, le-a fost impusă de sus, pe căi cu totul neștiințifice. 3: Sînt și eu curios cine a pus acolo cuvîntul ''obligatorii''; bănuiesc că Drăgănescu; în orice caz Academia nu poate obliga la nimic.<br />
*„lingviştii se mai mai ocupă totuşi şi cu impunerea” --- Acei lingviști care se ocupă de lingvistica normativă sînt de fapt foarte puțini și nu o fac ca să impună ceva, ci ca să creeze un model de exprimare. Vorbitorii nu sînt constrînși să adopte modelul (și de fapt cei mai mulți nici nu-l adoptă), spre deosebire de alte impuneri, precum cea de a respecta legile.<br />
*„nu fac niciun sens” --- Asta nu e limbă română, ci un calc după engleză. În româna românească spunem ''nu are sens''. E interesant de observat cum atîta lume care vorbește cu aplomb despre limba română corectă de fapt o vorbește stricat.<br />
*„după cum îţi este obiceiul” --- În primul rînd eu nu vă tutuiesc. Nu-mi permit, chiar dacă îmi dau seama că sînteți foarte tînăr. În limba română aia adevărată, cînd vorbești cu un adult pe care nu-l cunoști, nu-l tutuiești (există unele excepții, dar nu e cazul aici, sper). În al doilea rînd încercați să aduceți aici discuții vechi, total lipsite de relevanță, cum e cea despre limba neerlandeză. Și apoi vă lăudați cu logica. Logica presupune și o disciplină a dialogului, în care importantă este, printre altele, nepoluarea discuției cu aspecte irelevante.<br />
<br />
Mi-ar fi făcut plăcere să vă spun lucrurile astea într-o cu totul altă atmosferă, cu alt ton. Nu vă consider vinovat pentru atitudinea pe care o aveți despre lingvistică (și în particular despre ce e corect și cum se stabilesc normele gramaticale), pentru că văd aceeași atitudine la foarte multă lume, deci probabil de vină e școala. De vină sîntem cu toții, pentru că perpetuăm obiceiul de a ne îndrepta unul altuia greșelile de exprimare (justificînd că „așa e oficial!”) în loc să folosim limba la ce trebuie, adică la a comunica. Îmi pare rău că n-am reușit decît să vă transform în adversar. Aici e și vina mea, pentru că probabil nu v-am abordat cum trebuie. Sau poate era mai bine să nu vă abordez deloc. — [[User:AdiJapan|<font color="#004488">'''Adi'''</font>]][[User Talk:AdiJapan|<font color="#3377BB">Japan</font>]] 4 august 2010 08:19 (UTC)</div>AdiJapanhttp://l10n.ro/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Utilizator:ANDROBETA&diff=3791Discuție Utilizator:ANDROBETA2010-08-01T16:19:14Z<p>AdiJapan: /* „Oficial” */ răspuns</p>
<hr />
<div>==„Oficial”==<br />
<br />
Vă scriu aici, pentru că sînt chestiuni prea generale pentru discuția de la [[mouse]].<br />
<br />
Lexicografii se uită la vorbitori și așteaptă să vadă ce cuvinte sînt folosite, ca să le pună în dicționare. Dacă și vorbitorii se uită în dicționare ca să afle ce cuvinte sînt folosite atunci se închide un cerc vicios, care riscă să ducă la situații de tipul ''garbage in, garbage out''. De exemplu lexicografii văd că termenul ''site'' are o frecvență mare în uz și îl pun în dicționar; atunci vorbitorii interesați de domeniul respectiv --- de exemplu traducătorii --- îl consideră bun de folosit și îi cresc și mai mult frecvența, în defavoarea termenului ''sit'', care are o grămadă de avantaje față de ''site''. Terminologia din domeniul informatic este abia acum în curs de stabilizare, deci riscul de a se încetățeni termeni improprii e mare. Noi vorbitorii facem limba, nu dicționarele.<br />
<br />
Din perspectiva asta nu faceți bine să ridicați dicționarele la nivel de sursă oficială. Văd că folosiți frecvent cuvîntul ''oficial'' în legătură cu un dicționar sau altul, dar greșiți. Lexicografii sînt și ei tot oameni; mai mult, în prezent metodele lor de a analiza uzul cuvintelor sînt foarte rudimentare, de multe ori ei apelează la propriul lor uz al limbii, astfel încît unii termeni incluși în dicționare nu reflectă corect situația generală.<br />
<br />
Exemplul lui ''cireși'' în loc de ''cireșe'' demonstrează exact ce spuneam: dacă vorbitorii folosesc masiv anumite forme (dintre care unele pot fi considerate greșite), acestea ajung pînă la urmă să fie incluse în dicționare. Alt exemplu: generații întregi de lingviști au susținut cu argumente solide că ''eu continuu'' e singura formă corectă. Dar vorbitorii preferau și preferă forma ''eu continui''. Ca urmare azi a devenit corect să spui ''eu continui''. (Cu ''sânt'' problema e mai complicată, fiindcă acolo decizia n-a fost luată de lingviști, ci impusă de sus, la fel ca grafia cu ''â''. Dar chiar și așa Gramatica Academiei spune că dacă un autor vrea să reflecte pronunția cu ''î'' atunci poate scrie ''sânt''.)<br />
<br />
În ce privește pluralul, din păcate pluralul românesc e prin natura lui neregulat și nu prea avem ce face. Nu se pot stabili norme unice, decît poate în mod artificial, dar lingviștii nu se ocupă cu așa ceva (ei cercetează limba, nu o schimbă). — [[User:AdiJapan|<font color="#004488">'''Adi'''</font>]][[User Talk:AdiJapan|<font color="#3377BB">Japan</font>]] 1 august 2010 07:51 (UTC)<br />
<br />
:Cercul vicios apare tocmai din cauza faptului că acest ecosistem lingvistic nu are nişte norme stricte echidistante absolute la care să ne raportăm cu toţii, şi care să fie stabilite prin ducerea la extremă a logicii prin efortul comun al masei vorbitorilor şi vârfurilor reprezentanţilor lingvisticii şi ştiinţelor exacte. Fiecare disciplină ar trebui să dispună de un institut de stabilire şi standardizare a terminologiilor formate din experţi din acel domeniu şi experţi lingvişti, prezenţa acestora pe internet făcând posibilă facilitarea informării cu privire la alegerile făcute şi primirea sugestiilor de la comunitate. Ar trebui făcută o distincţie între o română "savantă" şi una "populară" sau ceva de genul ăsta. Limba savantă să aibe terminologii şi structuri stricte stabilite de experţi în mod neutru după ce au luat în calcul şi sugestiile comunităţii (folosită în cărţi, documente oficiale, programe de calculator), populaţia preluând-o ca atare odată stabilită, iar limba populară să fie doar observată de experţi şi indexată ca atare. Graiurile muntean, oltean, bănăţean, maramureşean, moldovean, basarabean, etc. trebuie să fie egale în raport cu forma corectă a limbii. Actualmente graiul din zona Bucureştiului este "mai corect" şi "mai oficial" faţă de alte graiuri care sunt mai "regionale"; nu trebuie să se facă aceste distincţii, forma oficială a limbii trebuie să fie independentă de amplasarea instituţiilor lingvistice oficiale şi companiile media majore de stat sau private. <br />
<br />
:''Noi vorbitorii facem limba, nu dicționarele'' este pe jumătate valabil. Nu putem modifica şi înlocui lucruri la nesfârşit doar de dragul acestui lucru. Vorba aia, "cine face şi desface toată ziu-are ce face". Strămoşii noştri au făcut limba, treaba noastră este să stabilim o formă standardizată şi să o generalizăm, apoi să construim pe ceea ce s-a construit deja până la un anumit moment.<br />
<br />
:Eu ridic la nivel de sursă oficială primară DEX şi secundară DOOM în ceea ce priveşte lista cuvintelor acceptate oficial în limba română, doar pe acestea. Iar asta presupun că pe bună dreptate, din moment ce se află sub egida Academiei Române... Ce este mai oficial decât Academia Română? Presupun că nu există cuvinte în legislaţia română sau documente oficiale fără să primească gir de la Academie... presupun... Apoi de ce se mai ocupă Academia de stabilirea normelor, a ceea ce este corect şi a ceea ce nu, dacă nu pentru ca vorbitorii să le urmeze? Apoi dacă vorbitorii nu le urmează iar Academia acceptă voia vorbitorilor, atunci de ce se mai ocupă de chestiile astea? De "almanahe" toată ţara a râs când media a arătat cu deştiu' dar pun pariu că doar o mână de oameni ar fi recunoscut forma "corectă"...<br />
<br />
:Este arhicunoscută decizia politică în privinţa "Â" / "Î", însă tot lingviştii i-au dat drumul şi m-ar mira dacă undeva prin vârfuri cineva nu a primit şi o "mică atenţie" pentru serviciile prestate. Personal prefer generalizarea lui "Â" indiferent de poziţia în cuvânt şi indiferent de cuvântul în care apare, ca să nu mai vorbesc de scoaterea literelor "W", "Y", "Q", "X".<br />
<br />
:''"ei cercetează limba, nu o schimbă"'' - nu sunt deloc de acord, asta ar însemna că nu există corect şi incorect în limba română; însă toată lumea râde de tine atunci când pronunţi un cuvânt "greşit" din cauză că nu-ţi mai aminteşti ce regulă particulară mai e şi pt cuvântul ăla, şi eşti trimis automat să verifici dicţionarul... :P --[[Utilizator:ANDROBETA|ANDROBETA]] 1 august 2010 10:32 (UTC)<br />
<br />
::Cu toate scuzele de rigoare, mă retrag din acest dialog. Din ce spuneți văd că sînt multe lucruri pe care nu le înțelegeți, unele mai de detaliu, altele fundamentale, dar mi-ar lua mult prea mult să vi le explic și nici nu e locul aici. V-aș sfătui totuși ca în alte discuții pe aceeași temă să fiți mai puțin categoric, pentru că în mod evident mai aveți multe de învățat. Pe scurt, lingvistica nu este nici pe departe ceea ce vi se pare că ar fi, iar limbile funcționează cu totul altfel decît credeți (un indiciu simplu ar fi faptul că engleza nu are o instituție de normare, nu are dicționare oficiale, și totuși o duce la fel de bine ca româna, în unele privințe chiar mai bine).<br />
::Nu vă supărați pe mine, nu vă spun lucrurile astea ca să vă jignesc, ci ca să vă feresc de penibil cînd veți sta de vorbă cu alții. Dacă vreți totuși să continuăm dialogul vă invit s-o facem pe un forum, de exemplu Softpedia, unde există o secțiune dedicată pentru probleme de limba română.<br />
::Toate cele bune. — [[User:AdiJapan|<font color="#004488">'''Adi'''</font>]][[User Talk:AdiJapan|<font color="#3377BB">Japan</font>]] 1 august 2010 14:30 (UTC)<br />
:::Ăăă... toate cele bune... :)<br />
:::Fără îndoială că sunt şi lucruri pe care nu le înţeleg, în cazul tău, nu? Însă tind să cred că sensul verbului "a nu înţelege" folosit aici este mai mult acela de "concepţiile tale deviază prea mult de la ale mele încât să le consider demne de luat în vedere" :P Explicaţiile le dau specialiştii în domeniu, noi ne exprimăm doar opiniile... Apoi de ce nu e locul aici? Am fost prea categoric? nu cred, de aceea am folosit cuvinte precum "presupun" atunci când mi-am exprimat opinia în legătură cu ceva de care nu puteam fi sigur, iar eu nu ţi-am spus că "greşeşti" atunci când ţi-ai exprimat opiniile, ci doar că nu sunt de acord cu ele. Lingvistica este ceea ce spune DEX-ul că este :P Apoi eu nu am spus niciunde cum anume funcţionează limbile ci cum ar trebui organizat "ecosistemul lingvistic" ''românesc'' în opinia mea. Fraza cu engleza care nu are instituţie normativă şi dicţionare oficiale am mai citit-o în comentariile tale într-o formă similară (cred că la războiul cu limba olandeză unde abuzul de putere, exercitat împotriva legilor fundamentale ale wikipediei pentru susţinerea termenilor după bunul plac, a fost evident :P şi nu o spun din răutate :P); în cazul englezei, lipsa unor astfel de entităţi este optimă deoarece engleza este răspândită ca limbă oficială pe teritorii independente vaste cu graiuri regionale, mai toate având o autoritate mondială puternică, apariţia instituţiilor de reglementare unice poate că mai mult ar stârni conflicte...<br />
:::Eu încerc să mă ghidez după repere cât mai logice şi îmi argumentez tot timpul alegerile făcute, însă pentru cei care nu sunt obişnuiţi cu logica unele lucruri vor părea automat penibile, aşa cum li se par unora anumite variante traduse ale termenilor englezeşti; nu-mi pasă dacă alţii au impresia că ceea ce spun eu este penibil, fără a aduce argumente, la urma urmei rămâne doar opinia lor... Şi deci ai impresia că ceea ce spun eu este penibil şi vrei să mă fereşti de penibil însă mă inviţi să îmi expun penibilul pe un forum ca Softpedia? :))))) --[[Utilizator:ANDROBETA|ANDROBETA]] 1 august 2010 15:42 (UTC)<br />
<br />
::::Opiniile trebuie bazate pe cunoștințe. Logica singură nu ne duce nicăieri.<br />
::::Nu e locul aici pentru că scopul proiectului este altul: să-i ajute pe traducători.<br />
::::Dacă vreți cu DEX-ul, fie: lingvistica e știința care '''studiază''' limba. Nu care o schimbă, impune etc.<br />
::::În fine, am încercat să vă dau un sfat. Nu l-ați primit, asta e. — [[User:AdiJapan|<font color="#004488">'''Adi'''</font>]][[User Talk:AdiJapan|<font color="#3377BB">Japan</font>]] 1 august 2010 16:19 (UTC)</div>AdiJapanhttp://l10n.ro/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Utilizator:ANDROBETA&diff=3788Discuție Utilizator:ANDROBETA2010-08-01T14:30:46Z<p>AdiJapan: /* „Oficial” */ răspuns</p>
<hr />
<div>==„Oficial”==<br />
<br />
Vă scriu aici, pentru că sînt chestiuni prea generale pentru discuția de la [[mouse]].<br />
<br />
Lexicografii se uită la vorbitori și așteaptă să vadă ce cuvinte sînt folosite, ca să le pună în dicționare. Dacă și vorbitorii se uită în dicționare ca să afle ce cuvinte sînt folosite atunci se închide un cerc vicios, care riscă să ducă la situații de tipul ''garbage in, garbage out''. De exemplu lexicografii văd că termenul ''site'' are o frecvență mare în uz și îl pun în dicționar; atunci vorbitorii interesați de domeniul respectiv --- de exemplu traducătorii --- îl consideră bun de folosit și îi cresc și mai mult frecvența, în defavoarea termenului ''sit'', care are o grămadă de avantaje față de ''site''. Terminologia din domeniul informatic este abia acum în curs de stabilizare, deci riscul de a se încetățeni termeni improprii e mare. Noi vorbitorii facem limba, nu dicționarele.<br />
<br />
Din perspectiva asta nu faceți bine să ridicați dicționarele la nivel de sursă oficială. Văd că folosiți frecvent cuvîntul ''oficial'' în legătură cu un dicționar sau altul, dar greșiți. Lexicografii sînt și ei tot oameni; mai mult, în prezent metodele lor de a analiza uzul cuvintelor sînt foarte rudimentare, de multe ori ei apelează la propriul lor uz al limbii, astfel încît unii termeni incluși în dicționare nu reflectă corect situația generală.<br />
<br />
Exemplul lui ''cireși'' în loc de ''cireșe'' demonstrează exact ce spuneam: dacă vorbitorii folosesc masiv anumite forme (dintre care unele pot fi considerate greșite), acestea ajung pînă la urmă să fie incluse în dicționare. Alt exemplu: generații întregi de lingviști au susținut cu argumente solide că ''eu continuu'' e singura formă corectă. Dar vorbitorii preferau și preferă forma ''eu continui''. Ca urmare azi a devenit corect să spui ''eu continui''. (Cu ''sânt'' problema e mai complicată, fiindcă acolo decizia n-a fost luată de lingviști, ci impusă de sus, la fel ca grafia cu ''â''. Dar chiar și așa Gramatica Academiei spune că dacă un autor vrea să reflecte pronunția cu ''î'' atunci poate scrie ''sânt''.)<br />
<br />
În ce privește pluralul, din păcate pluralul românesc e prin natura lui neregulat și nu prea avem ce face. Nu se pot stabili norme unice, decît poate în mod artificial, dar lingviștii nu se ocupă cu așa ceva (ei cercetează limba, nu o schimbă). — [[User:AdiJapan|<font color="#004488">'''Adi'''</font>]][[User Talk:AdiJapan|<font color="#3377BB">Japan</font>]] 1 august 2010 07:51 (UTC)<br />
<br />
:Cercul vicios apare tocmai din cauza faptului că acest ecosistem lingvistic nu are nişte norme stricte echidistante absolute la care să ne raportăm cu toţii, şi care să fie stabilite prin ducerea la extremă a logicii prin efortul comun al masei vorbitorilor şi vârfurilor reprezentanţilor lingvisticii şi ştiinţelor exacte. Fiecare disciplină ar trebui să dispună de un institut de stabilire şi standardizare a terminologiilor formate din experţi din acel domeniu şi experţi lingvişti, prezenţa acestora pe internet făcând posibilă facilitarea informării cu privire la alegerile făcute şi primirea sugestiilor de la comunitate. Ar trebui făcută o distincţie între o română "savantă" şi una "populară" sau ceva de genul ăsta. Limba savantă să aibe terminologii şi structuri stricte stabilite de experţi în mod neutru după ce au luat în calcul şi sugestiile comunităţii (folosită în cărţi, documente oficiale, programe de calculator), populaţia preluând-o ca atare odată stabilită, iar limba populară să fie doar observată de experţi şi indexată ca atare. Graiurile muntean, oltean, bănăţean, maramureşean, moldovean, basarabean, etc. trebuie să fie egale în raport cu forma corectă a limbii. Actualmente graiul din zona Bucureştiului este "mai corect" şi "mai oficial" faţă de alte graiuri care sunt mai "regionale"; nu trebuie să se facă aceste distincţii, forma oficială a limbii trebuie să fie independentă de amplasarea instituţiilor lingvistice oficiale şi companiile media majore de stat sau private. <br />
<br />
:''Noi vorbitorii facem limba, nu dicționarele'' este pe jumătate valabil. Nu putem modifica şi înlocui lucruri la nesfârşit doar de dragul acestui lucru. Vorba aia, "cine face şi desface toată ziu-are ce face". Strămoşii noştri au făcut limba, treaba noastră este să stabilim o formă standardizată şi să o generalizăm, apoi să construim pe ceea ce s-a construit deja până la un anumit moment.<br />
<br />
:Eu ridic la nivel de sursă oficială primară DEX şi secundară DOOM în ceea ce priveşte lista cuvintelor acceptate oficial în limba română, doar pe acestea. Iar asta presupun că pe bună dreptate, din moment ce se află sub egida Academiei Române... Ce este mai oficial decât Academia Română? Presupun că nu există cuvinte în legislaţia română sau documente oficiale fără să primească gir de la Academie... presupun... Apoi de ce se mai ocupă Academia de stabilirea normelor, a ceea ce este corect şi a ceea ce nu, dacă nu pentru ca vorbitorii să le urmeze? Apoi dacă vorbitorii nu le urmează iar Academia acceptă voia vorbitorilor, atunci de ce se mai ocupă de chestiile astea? De "almanahe" toată ţara a râs când media a arătat cu deştiu' dar pun pariu că doar o mână de oameni ar fi recunoscut forma "corectă"...<br />
<br />
:Este arhicunoscută decizia politică în privinţa "Â" / "Î", însă tot lingviştii i-au dat drumul şi m-ar mira dacă undeva prin vârfuri cineva nu a primit şi o "mică atenţie" pentru serviciile prestate. Personal prefer generalizarea lui "Â" indiferent de poziţia în cuvânt şi indiferent de cuvântul în care apare, ca să nu mai vorbesc de scoaterea literelor "W", "Y", "Q", "X".<br />
<br />
:''"ei cercetează limba, nu o schimbă"'' - nu sunt deloc de acord, asta ar însemna că nu există corect şi incorect în limba română; însă toată lumea râde de tine atunci când pronunţi un cuvânt "greşit" din cauză că nu-ţi mai aminteşti ce regulă particulară mai e şi pt cuvântul ăla, şi eşti trimis automat să verifici dicţionarul... :P --[[Utilizator:ANDROBETA|ANDROBETA]] 1 august 2010 10:32 (UTC)<br />
<br />
::Cu toate scuzele de rigoare, mă retrag din acest dialog. Din ce spuneți văd că sînt multe lucruri pe care nu le înțelegeți, unele mai de detaliu, altele fundamentale, dar mi-ar lua mult prea mult să vi le explic și nici nu e locul aici. V-aș sfătui totuși ca în alte discuții pe aceeași temă să fiți mai puțin categoric, pentru că în mod evident mai aveți multe de învățat. Pe scurt, lingvistica nu este nici pe departe ceea ce vi se pare că ar fi, iar limbile funcționează cu totul altfel decît credeți (un indiciu simplu ar fi faptul că engleza nu are o instituție de normare, nu are dicționare oficiale, și totuși o duce la fel de bine ca româna, în unele privințe chiar mai bine).<br />
::Nu vă supărați pe mine, nu vă spun lucrurile astea ca să vă jignesc, ci ca să vă feresc de penibil cînd veți sta de vorbă cu alții. Dacă vreți totuși să continuăm dialogul vă invit s-o facem pe un forum, de exemplu Softpedia, unde există o secțiune dedicată pentru probleme de limba română.<br />
::Toate cele bune. — [[User:AdiJapan|<font color="#004488">'''Adi'''</font>]][[User Talk:AdiJapan|<font color="#3377BB">Japan</font>]] 1 august 2010 14:30 (UTC)</div>AdiJapanhttp://l10n.ro/index.php?title=mouse&diff=3784mouse2010-08-01T07:54:00Z<p>AdiJapan: /* Comentarii */ răspuns</p>
<hr />
<div><poll><br />
cum traducem mouse?<br />
mouse / mouse-uri<br />
maus / mauși<br />
maus / mausuri<br />
</poll><br />
<br />
==Comentarii==<br />
<br />
De luat în calcul faptul că maus / mausuri este forma acceptată oficial în DEX [http://dexonline.ro/definitie/maus/23512] cu definiția corespunzătoare. --[[Utilizator:ANDROBETA|ANDROBETA]] 1 august 2010 06:55 (UTC)<br />
<br />
Termenul de "maus" cu pluralul "mausuri" este cel oficial, prezent în dex [http://dexonline.ro/definitie/maus/23512] cu definiţia corespunzătoare iar pluralul "mauşi" nu există oficial. Personal consider "mouse" inacceptabil deşi apare în DOOM 2, nefiind în conformitate cu legea fonetică tot mai încălcată a limbii române, declinarea lui punând probleme şi fiind şi mai lung. Consider că nu mai e loc de dezbateri pentru acest termen. --[[Utilizator:ANDROBETA|ANDROBETA]] 31 iulie 2010 17:30 (UTC)<br />
<br />
:Loc de discuție există pentru orice termen. Faptul că ''maus'' apare în această formă și cu pluralul ''mausuri'' în mai multe dicționare este un argument puternic, dar nu unic, deci nu reprezintă sfîrșitul discuției. În materie de limbă și mai ales în chestiuni de adoptare a neologismelor '''nu există''' „oficial”, nu e nimic săpat în piatră. Lexicografii nu fac decît să reflecte uzul limbii, care în cazul neologismelor evoluează rapid.<br />
:O spun doar ca principiu de abordare, pentru că și eu prefer tot grafia ''maus'' (deși ezit la forma pluralului). Și mai mult aș prefera ''șoricel'', dar din păcate românii au o oarecare alergie la metafore, preferînd să copieze cuvintele, nu ideile. — [[User:AdiJapan|<font color="#004488">'''Adi'''</font>]][[User Talk:AdiJapan|<font color="#3377BB">Japan</font>]] 1 august 2010 05:23 (UTC)<br />
::Într-adevăr, e bine ca termenii să fie analizaţi şi de către comunitatea vorbitorilor şi ca aceasta să fie interesată de acest domeniu, însă cred că ar trebui totuşi stabilite şi nişte criterii mai stricte după care să ne ghidăm. De exemplu un termen cu flexiunile şi declinările sale ar trebui acceptat automat atunci când apare în dicţionarul central al limbii române, DEX-ul, şi este singurul cu acel sens nefiind posibilă substituirea lui cu un alt termen cu sens identic sau similar. Nu are rost să inventăm termeni şi forme ale lor dacă ei există deja oficial cu sensuri identice. Dacă termenul este prezent şi în DOOM sub altă formă este de preferat varianta DEX-ului (mai ales dacă forma din DOOM nu e prezentă în DEX), deoarece DOOM nu asociază termenii cu nicio definiţie, astfel aceştia putând însemna orice. Însă, în orice caz, ar trebui să primeze formele cele mai fonetice (în sensul echivalenţei grafem-fonem). În cazul pluralului cred că regulile ar trebui să fie ceva mai stricte, să se stabilească odată nişte norme unice de formare a pluralului şi acelea să fie folosite pentru toate cuvintele sau măcar pt cele noi, m-am săturat de formele astea stabilite după cum bate vântu'... Chestia cu lexicografii care reflectă uzul limbii o putem spune cu juma' de gură; atunci când "cireşi" este acceptat ca plural al lui "cireaşă" însă nu şi "sânt" ca prezent al lui "a fi" te lasă pe gânduri, făcându-te să te întrebi ce interese reflectă de fapt...<br />
::În ceea ce priveşte forma "şoricel" sunt surprins să văd că mai e cineva cu exact aceeaşi preferinţă. Mă aşteptam să văd la opţiuni şi forma "şoarece" deoarece i s-a acordat o atenţie notabilă, chiar dacă este inexistentă printre vorbitori... [[Utilizator:ANDROBETA|ANDROBETA]] 1 august 2010 06:47 (UTC)<br />
:::V-am răspuns la [[Discutie Utilizator:ANDROBETA]], pentru că are prea puțină legătură cu mausul. — [[User:AdiJapan|<font color="#004488">'''Adi'''</font>]][[User Talk:AdiJapan|<font color="#3377BB">Japan</font>]] 1 august 2010 07:54 (UTC)<br />
<br />
[[Categorie:Sondaje]]<br />
[[Categorie:Termeni]]</div>AdiJapanhttp://l10n.ro/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Utilizator:ANDROBETA&diff=3783Discuție Utilizator:ANDROBETA2010-08-01T07:51:53Z<p>AdiJapan: „Oficial”</p>
<hr />
<div>==„Oficial”==<br />
<br />
Vă scriu aici, pentru că sînt chestiuni prea generale pentru discuția de la [[mouse]].<br />
<br />
Lexicografii se uită la vorbitori și așteaptă să vadă ce cuvinte sînt folosite, ca să le pună în dicționare. Dacă și vorbitorii se uită în dicționare ca să afle ce cuvinte sînt folosite atunci se închide un cerc vicios, care riscă să ducă la situații de tipul ''garbage in, garbage out''. De exemplu lexicografii văd că termenul ''site'' are o frecvență mare în uz și îl pun în dicționar; atunci vorbitorii interesați de domeniul respectiv --- de exemplu traducătorii --- îl consideră bun de folosit și îi cresc și mai mult frecvența, în defavoarea termenului ''sit'', care are o grămadă de avantaje față de ''site''. Terminologia din domeniul informatic este abia acum în curs de stabilizare, deci riscul de a se încetățeni termeni improprii e mare. Noi vorbitorii facem limba, nu dicționarele.<br />
<br />
Din perspectiva asta nu faceți bine să ridicați dicționarele la nivel de sursă oficială. Văd că folosiți frecvent cuvîntul ''oficial'' în legătură cu un dicționar sau altul, dar greșiți. Lexicografii sînt și ei tot oameni; mai mult, în prezent metodele lor de a analiza uzul cuvintelor sînt foarte rudimentare, de multe ori ei apelează la propriul lor uz al limbii, astfel încît unii termeni incluși în dicționare nu reflectă corect situația generală.<br />
<br />
Exemplul lui ''cireși'' în loc de ''cireșe'' demonstrează exact ce spuneam: dacă vorbitorii folosesc masiv anumite forme (dintre care unele pot fi considerate greșite), acestea ajung pînă la urmă să fie incluse în dicționare. Alt exemplu: generații întregi de lingviști au susținut cu argumente solide că ''eu continuu'' e singura formă corectă. Dar vorbitorii preferau și preferă forma ''eu continui''. Ca urmare azi a devenit corect să spui ''eu continui''. (Cu ''sânt'' problema e mai complicată, fiindcă acolo decizia n-a fost luată de lingviști, ci impusă de sus, la fel ca grafia cu ''â''. Dar chiar și așa Gramatica Academiei spune că dacă un autor vrea să reflecte pronunția cu ''î'' atunci poate scrie ''sânt''.)<br />
<br />
În ce privește pluralul, din păcate pluralul românesc e prin natura lui neregulat și nu prea avem ce face. Nu se pot stabili norme unice, decît poate în mod artificial, dar lingviștii nu se ocupă cu așa ceva (ei cercetează limba, nu o schimbă). — [[User:AdiJapan|<font color="#004488">'''Adi'''</font>]][[User Talk:AdiJapan|<font color="#3377BB">Japan</font>]] 1 august 2010 07:51 (UTC)</div>AdiJapanhttp://l10n.ro/index.php?title=Utilizator:ANDROBETA&diff=3782Utilizator:ANDROBETA2010-08-01T07:51:38Z<p>AdiJapan: nu aici</p>
<hr />
<div></div>AdiJapanhttp://l10n.ro/index.php?title=Utilizator:ANDROBETA&diff=3781Utilizator:ANDROBETA2010-08-01T07:51:17Z<p>AdiJapan: „Oficial”</p>
<hr />
<div>==„Oficial”==<br />
<br />
Vă scriu aici, pentru că sînt chestiuni prea generale pentru discuția de la [[mouse]].<br />
<br />
Lexicografii se uită la vorbitori și așteaptă să vadă ce cuvinte sînt folosite, ca să le pună în dicționare. Dacă și vorbitorii se uită în dicționare ca să afle ce cuvinte sînt folosite atunci se închide un cerc vicios, care riscă să ducă la situații de tipul ''garbage in, garbage out''. De exemplu lexicografii văd că termenul ''site'' are o frecvență mare în uz și îl pun în dicționar; atunci vorbitorii interesați de domeniul respectiv --- de exemplu traducătorii --- îl consideră bun de folosit și îi cresc și mai mult frecvența, în defavoarea termenului ''sit'', care are o grămadă de avantaje față de ''site''. Terminologia din domeniul informatic este abia acum în curs de stabilizare, deci riscul de a se încetățeni termeni improprii e mare. Noi vorbitorii facem limba, nu dicționarele.<br />
<br />
Din perspectiva asta nu faceți bine să ridicați dicționarele la nivel de sursă oficială. Văd că folosiți frecvent cuvîntul ''oficial'' în legătură cu un dicționar sau altul, dar greșiți. Lexicografii sînt și ei tot oameni; mai mult, în prezent metodele lor de a analiza uzul cuvintelor sînt foarte rudimentare, de multe ori ei apelează la propriul lor uz al limbii, astfel încît unii termeni incluși în dicționare nu reflectă corect situația generală.<br />
<br />
Exemplul lui ''cireși'' în loc de ''cireșe'' demonstrează exact ce spuneam: dacă vorbitorii folosesc masiv anumite forme (dintre care unele pot fi considerate greșite), acestea ajung pînă la urmă să fie incluse în dicționare. Alt exemplu: generații întregi de lingviști au susținut cu argumente solide că ''eu continuu'' e singura formă corectă. Dar vorbitorii preferau și preferă forma ''eu continui''. Ca urmare azi a devenit corect să spui ''eu continui''. (Cu ''sânt'' problema e mai complicată, fiindcă acolo decizia n-a fost luată de lingviști, ci impusă de sus, la fel ca grafia cu ''â''. Dar chiar și așa Gramatica Academiei spune că dacă un autor vrea să reflecte pronunția cu ''î'' atunci poate scrie ''sânt''.)<br />
<br />
În ce privește pluralul, din păcate pluralul românesc e prin natura lui neregulat și nu prea avem ce face. Nu se pot stabili norme unice, decît poate în mod artificial, dar lingviștii nu se ocupă cu așa ceva (ei cercetează limba, nu o schimbă). — [[User:AdiJapan|<font color="#004488">'''Adi'''</font>]][[User Talk:AdiJapan|<font color="#3377BB">Japan</font>]] 1 august 2010 07:51 (UTC)</div>AdiJapanhttp://l10n.ro/index.php?title=Discu%C8%9Bie:mouse&diff=3780Discuție:mouse2010-08-01T07:03:40Z<p>AdiJapan: mutat comentariile în pagină</p>
<hr />
<div></div>AdiJapanhttp://l10n.ro/index.php?title=mouse&diff=3779mouse2010-08-01T07:03:14Z<p>AdiJapan: adus comentariile din pagina de discuții</p>
<hr />
<div><poll><br />
cum traducem mouse?<br />
mouse / mouse-uri<br />
maus / mauși<br />
maus / mausuri<br />
</poll><br />
<br />
==Comentarii==<br />
<br />
De luat în calcul faptul că maus / mausuri este forma acceptată oficial în DEX [http://dexonline.ro/definitie/maus/23512] cu definiția corespunzătoare. --[[Utilizator:ANDROBETA|ANDROBETA]] 1 august 2010 06:55 (UTC)<br />
<br />
Termenul de "maus" cu pluralul "mausuri" este cel oficial, prezent în dex [http://dexonline.ro/definitie/maus/23512] cu definiţia corespunzătoare iar pluralul "mauşi" nu există oficial. Personal consider "mouse" inacceptabil deşi apare în DOOM 2, nefiind în conformitate cu legea fonetică tot mai încălcată a limbii române, declinarea lui punând probleme şi fiind şi mai lung. Consider că nu mai e loc de dezbateri pentru acest termen. --[[Utilizator:ANDROBETA|ANDROBETA]] 31 iulie 2010 17:30 (UTC)<br />
<br />
:Loc de discuție există pentru orice termen. Faptul că ''maus'' apare în această formă și cu pluralul ''mausuri'' în mai multe dicționare este un argument puternic, dar nu unic, deci nu reprezintă sfîrșitul discuției. În materie de limbă și mai ales în chestiuni de adoptare a neologismelor '''nu există''' „oficial”, nu e nimic săpat în piatră. Lexicografii nu fac decît să reflecte uzul limbii, care în cazul neologismelor evoluează rapid.<br />
:O spun doar ca principiu de abordare, pentru că și eu prefer tot grafia ''maus'' (deși ezit la forma pluralului). Și mai mult aș prefera ''șoricel'', dar din păcate românii au o oarecare alergie la metafore, preferînd să copieze cuvintele, nu ideile. — [[User:AdiJapan|<font color="#004488">'''Adi'''</font>]][[User Talk:AdiJapan|<font color="#3377BB">Japan</font>]] 1 august 2010 05:23 (UTC)<br />
::Într-adevăr, e bine ca termenii să fie analizaţi şi de către comunitatea vorbitorilor şi ca aceasta să fie interesată de acest domeniu, însă cred că ar trebui totuşi stabilite şi nişte criterii mai stricte după care să ne ghidăm. De exemplu un termen cu flexiunile şi declinările sale ar trebui acceptat automat atunci când apare în dicţionarul central al limbii române, DEX-ul, şi este singurul cu acel sens nefiind posibilă substituirea lui cu un alt termen cu sens identic sau similar. Nu are rost să inventăm termeni şi forme ale lor dacă ei există deja oficial cu sensuri identice. Dacă termenul este prezent şi în DOOM sub altă formă este de preferat varianta DEX-ului (mai ales dacă forma din DOOM nu e prezentă în DEX), deoarece DOOM nu asociază termenii cu nicio definiţie, astfel aceştia putând însemna orice. Însă, în orice caz, ar trebui să primeze formele cele mai fonetice (în sensul echivalenţei grafem-fonem). În cazul pluralului cred că regulile ar trebui să fie ceva mai stricte, să se stabilească odată nişte norme unice de formare a pluralului şi acelea să fie folosite pentru toate cuvintele sau măcar pt cele noi, m-am săturat de formele astea stabilite după cum bate vântu'... Chestia cu lexicografii care reflectă uzul limbii o putem spune cu juma' de gură; atunci când "cireşi" este acceptat ca plural al lui "cireaşă" însă nu şi "sânt" ca prezent al lui "a fi" te lasă pe gânduri, făcându-te să te întrebi ce interese reflectă de fapt...<br />
::În ceea ce priveşte forma "şoricel" sunt surprins să văd că mai e cineva cu exact aceeaşi preferinţă. Mă aşteptam să văd la opţiuni şi forma "şoarece" deoarece i s-a acordat o atenţie notabilă, chiar dacă este inexistentă printre vorbitori... [[Utilizator:ANDROBETA|ANDROBETA]] 1 august 2010 06:47 (UTC)<br />
<br />
[[Categorie:Sondaje]]<br />
[[Categorie:Termeni]]</div>AdiJapanhttp://l10n.ro/index.php?title=Discu%C8%9Bie:mouse&diff=3774Discuție:mouse2010-08-01T05:23:59Z<p>AdiJapan: dicționare</p>
<hr />
<div>Termenul de "maus" cu pluralul "mausuri" este cel oficial, prezent în dex [http://dexonline.ro/definitie/maus/23512] cu definiţia corespunzătoare iar pluralul "mauşi" nu există oficial. Personal consider "mouse" inacceptabil deşi apare în DOOM 2, nefiind în conformitate cu legea fonetică tot mai încălcată a limbii române, declinarea lui punând probleme şi fiind şi mai lung. Consider că nu mai e loc de dezbateri pentru acest termen. --[[Utilizator:ANDROBETA|ANDROBETA]] 31 iulie 2010 17:30 (UTC)<br />
<br />
:Loc de discuție există pentru orice termen. Faptul că ''maus'' apare în această formă și cu pluralul ''mausuri'' în mai multe dicționare este un argument puternic, dar nu unic, deci nu reprezintă sfîrșitul discuției. În materie de limbă și mai ales în chestiuni de adoptare a neologismelor '''nu există''' „oficial”, nu e nimic săpat în piatră. Lexicografii nu fac decît să reflecte uzul limbii, care în cazul neologismelor evoluează rapid.<br />
:O spun doar ca principiu de abordare, pentru că și eu prefer tot grafia ''maus'' (deși ezit la forma pluralului). Și mai mult aș prefera ''șoricel'', dar din păcate românii au o oarecare alergie la metafore, preferînd să copieze cuvintele, nu ideile. — [[User:AdiJapan|<font color="#004488">'''Adi'''</font>]][[User Talk:AdiJapan|<font color="#3377BB">Japan</font>]] 1 august 2010 05:23 (UTC)</div>AdiJapanhttp://l10n.ro/index.php?title=cancel&diff=3757cancel2010-07-17T15:19:22Z<p>AdiJapan: /* Comentarii */ părere</p>
<hr />
<div>'''Cancel''' ca buton:<br />
<poll><br />
Traducere pentru Cancel utilizat ca buton<br />
Renunță<br />
Abandon<br />
Revocă<br />
Anulare / Anulează<br />
</poll><br />
<br />
Argumente:<br />
* a renunța / Renunță / Renunțare<br />
** utilizat cu precădere în traducerile '''Gnome'''<br />
** utilizat în traducerile unor programe cross-platform, de exemplu '''Mozilla Firefox, Pidgin, Opera, VLC media player'''<br />
* a revoca / Revocă / Revocare<br />
** utilizat cu precădere în traducerile '''Microsoft'''<br />
** greșit conceptual ca traducere a lui Cancel<br />
* a anula / Anulează / Anulare<br />
** utilizat în traducerile '''Adobe'''<br />
** utilizat în traducerile independente ale mai multor programe pe platforma Windows<br />
** utilizat în traducerile unor meniuri de telefoane<br />
** oferit în dicționarele englez-român ca primă variantă<br />
** prezent în vorbirea curentă ca variantă aproape exclusivă ca traducere a lui „cancel” (aproape în orice situație)<br />
** utilizat aproape exclusiv în traducerile în franceză și italiană, cele două limbi cu care se înrudește cel mai mult româna<br />
<br />
Propuneri greșite:<br />
* Oprește - creează confuzie, se suprapune cu STOP<br />
<br />
=== Resurse utile ===<br />
* http://studentclub.ro/tudorg/archive/2008/02/25/revoc-vs-renun.aspx<br />
<br />
== Comentarii ==<br />
<br />
* „'''Renunț'''”, nu Renunță. Este vorba de traducerea formei ''Cancel'' care înseamnă „Renunț la comanda anterioară, la comanda pe care o doream inițial, dar m‑am răzgîndit, deci RENUNȚ”{{nesemnat|Cattus Thraex|3 martie 2008 12:09}}<br />
<br />
* Referitor la comentariul 1, nu, NU este vorba despre sentimentele din punctul de vedere al utilizatorului, ci despre o comandă care este dată programului. Utilizatorul îi ''comandă'' programului Renunță [la tot] ! (sau eventual Anulează [tot] !). (Cristian Secară, 27.09.2008)<br />
<br />
* Nu sunt de acord ca traducerea să fie „'''Anulează'''”, sunt total de acord pentru „'''Renunţă'''”. În majoritatea cazurilor este cel mai potrivit şi spun asta pentru că de multe ori comanda „'''Anulează'''” m-a derutat. Cealaltă niciodată. Şi am să dau un exemplu recent. De exemplu, acum la Google Maps Maker, atunci când ai opţiunea să moderezi locaţiile altor utilizatori, apeşi pe „'''Moderează'''”. Bun, acum faci ceva modificări pe acolo şi ulterior observi în stânga un buton „'''Anulează'''”. Acum stai să te gândeşti, oare cu acel buton anulez locaţia creată de acel utilizator? Când colo acel buton este pentru a renunţa tu la editare. Deci, dacă cel care a creat denumirea pe buton scria „'''Renunţă'''”, ştiam sigur că renunţ la modificările mele şi nu duce la anularea/moderarea altui utilizator. Aşa se întâmplă deseori. Chiar şi în majoritatea dialogurilor Windows-ului. Deci „'''Renunţă'''” e cel mai potrivit. --[[Utilizator:Reptila|Reptila]] 22 noiembrie 2009 05:51 (UTC)<br />
<br />
*Nu înțeleg ce are lumea cu '''Revocă'''. A revoca înseamnă a retrage o comandă dată anterior. De exemplu cînd apeși în meniu pe „Salvează” de fapt dai comanda să fie pornită rutina de salvare. Pe drum te răzgîndești și ''revoci'' comanda. În privința asta nu există nici o diferență semantică față de '''Anulează''', amîndouă sînt la fel de bune. În schimb '''Renunță''' mi se pare cel mai nepotrivit din toate trei, pentru că nu softul renunță la ceva, ci utilizatorul; renunțarea presupune o dorință, iar softul nu e capabil de asemenea sentimente. Mai în glumă mai în serios, butonul s-ar mai putea numi și '''Sau lasă.''' --[[Utilizator:AdiJapan|AdiJapan]] 5 iulie 2010 04:55 (UTC)<br />
<br />
*În răspuns la comentariul de mai sus cu „''Nu înțeleg ce are lumea cu '''Revocă'''.''”, reproduc aici ce am scris mai demult [http://studentclub.ro/tudorg/archive/2008/02/25/revoc-vs-renun.aspx pe blogul lui Tudor Galoș]; azi poate că aș fi mai ponderat în privința calificativului „aberație”, dar deocamdată mă rezum la a cita întocmai:<br />
**''Problema unu: a pune pe cineva care nu știe o limbă străină să învețe ce-i aia revocare, deja este o aberație. Acest termen nu este folosit în vorbirea curentă, cu excepția sferelor juridic și politic.''<br />
**''Problema doi: termenul este folosit greșit. Nu înțeleg cum de lingviștii (sau lingvistul ?) de la Microsoft (RO ?) nu s-a sesizat pe tema asta. Revocare se referă la un fapt consumat a cărui stare trebuie adusă la o situație anterioară: s-a înfăptuit ceva (hotărâre judecătorească, decret), după care intervine o revocare care anulează ceva _deja_produs_ la un moment anterior. Nu se poate aplica în contextul lui „cancel” de la programele de calculator. Dacă vreau să salvez ceva dar mă răzgândesc când sunt cu dialogul în față, normal este să-i dau calculatorului comanda „renunță”, sau eventual „anulează [intenția]”, dar în niciun caz „revocă”. Să revoce ce ? Eu nu am apucat să comand nimic altceva, a revoca în această situație sau multe altele similare este o absurditate.''<br />
**''Mai degrabă așa cum remarca odată Andrei Popescu pe lista diacritice, a revoca ar fi trebuit folosit ca traducere pentru „undo” pentru că în acel caz chiar face ce zice, deși în acest caz ne întoarcem la problema limbajului real, _românesc_, decent, folosit în târg, în care nimeni nu folosește acest termen pentru nimic.'' (Cristian Secară, 05.07.2010)<br />
<br />
* Încă ceva legat de comentariul de mai sus cu „''În schimb Renunță mi se pare cel mai nepotrivit din toate trei, pentru că nu softul renunță la ceva, ci utilizatorul; renunțarea presupune o dorință, iar softul nu e capabil de asemenea sentimente.''”: a nu se uita că [[Ghidul_traducatorului_de_software | utilizatorul dă comenzi unui aparat]], nu invers; în acest caz eu, utilizatorul, îi zic calculatorului: „lasă baltă salvarea, renunță la ce intenționam să te pun să faci” (respectiv „lasă baltă salvarea, anulează tot și ia o pauză” dacă se merge pe anulare). Nu este vorba de sentimente, ci de simple comenzi venite din partea utilizatorului (treaba lui de ce). (Cristian Secară, 05.07.2010)<br />
*:V-am citit comentariile acelea înainte de a scrie aici, așa încît mesajul meu conține de fapt obiecții la ce ați spus. V-aș ruga să-l mai citiți o dată. Ideea este că nu doar actele deja produse se pot revoca, ci și comenzile, indiferent dacă între timp au fost executate sau nu. Mai mult, simplul fapt de a alege o acțiune dintr-un meniu, să zicem ''Salvează'', este în sine o comandă: „Pornește rutina de salvare”. Această comandă chiar a fost executată, adică rutina de salvare a fost pornită (dovadă apariția dialogului). Atunci chiar și din perspectiva dumneavoastră --- că se poate revoca doar ceva deja produs --- folosirea termenului e corectă. --[[Utilizator:AdiJapan|AdiJapan]] 5 iulie 2010 09:52 (UTC)<br />
*::Hm. Ăsta îmi pare un raționament de tipul reducerii la absurd, unde orice acțiune se poate reduce până la anihilare. Așa și pornirea motorului hard discului se poate revoca, la fel și băgarea în priză a calculatorului, de fapt și cumpărarea lui. Totuși, dacă rămânem în zona de utilizare banală, unde pe mine nu mă freacă câtuși de puțin cum ajunge procesorul să miște biții prin magistrala de date și cum de și-a permis hard discul să se învârtă, pentru o acțiune care nu a avut încă loc (cum ar fi salvarea în sine, dacă nu a apucat să se producă) nu se aplică noțiunea de „revocare”.<br />
*::În schimb s-ar fi putut aplica cu succes la „undo”, acolo chiar se revocă ceva deja produs. -- [[Utilizator:Secarica|Cristian Secară]] 13.07.2010<br />
*:::Aș fi de acord cu o astfel de convenție cu ''revocare'' pe post de ''undo''. — [[User:AdiJapan|<font color="#004488">'''Adi'''</font>]][[User Talk:AdiJapan|<font color="#3377BB">Japan</font>]] 14 iulie 2010 03:26 (UTC)<br />
*:În ce privește ''renunță'' cred că înțelegem diferit ce înseamnă ''a renunța''. Pentru mine --- și dicționarul pare să confirme --- renunțarea este părăsirea unei dorințe, încetarea faptului de a vrea. Ca urmare nu-i pot spune calculatorului să renunțe la ceva, pentru că el nu are niciodată dorințe. Eu, omul, renunț. Exprimarea „renunță la ce intenționam” mi se pare un nonsens, o nepotrivire a persoanelor. Eu doresc, apoi numai eu pot renunța la ce am dorit, nu poate renunța altcineva pentru mine. (Cunosc detaliile despre cine cui și cum se adresează; am avut același discuții și la Wikipedia, cînd am stabilit nivelurile de politețe din textele de interfață.) --[[Utilizator:AdiJapan|AdiJapan]] 5 iulie 2010 09:52 (UTC)<br />
*::Aici eu nu sunt vehement în susținerea lui renunță pe post de cancel în cazul dialogurilor aplicațiilor (asta versus anulează, nu versus revocă), dar am totuși niște remarci:<br />
*::#Despre „''Eu doresc, apoi numai eu pot renunța la ce am dorit, nu poate renunța altcineva pentru mine.''” eu privesc lucrurile ușor diferit: dau o comandă calculatorului, după care mă răzgândesc; îi zic fierului din fața mea „las-o baltă că m-am răzgândit”; '''eu''' îi zic lui „renunță”, nu renunță el de așa capul lui cu conștiință proprie.<br />
*::#:Fierul nu poate renunța la nimic, pentru că nu a vrut niciodată nimic. — [[User:AdiJapan|<font color="#004488">'''Adi'''</font>]][[User Talk:AdiJapan|<font color="#3377BB">Japan</font>]] 14 iulie 2010 03:26 (UTC)<br />
*::#Am remarcat de mai multe ori că traducători diferiți și complet independenți unul de altul au folosit de bună voie „renunță” la cancelul de pe butoanele dialogurilor aplicațiilor (nu implic în discuție alte tipuri de anulări); ok, se poate să se fi luat unul după celălalt, dar totuși observ că s-au declarat de acord cu ce au mai întâlnit, nu au respins ideea, deși le-ar fi fost destul de simplu să o facă; chiar așa să fi fost toți cu creierul spălat ?<br />
*::#Să nu uităm că localizările presupun și adaptări pe alocuri, nu doar echivalențe rigide de dicționar. -- [[Utilizator:Secarica|Cristian Secară]] 13.07.2010<br />
*Sînt total de acord cu ultima observație. Versiunea românească trebuie să transmită informația necesară, indiferent cum a fost formulat originalul. În cazul de față cea mai bună formă este ''Renunț'', pentru că exprimă exact ce trebuie, chiar dacă în engleză nu se înțelege cine ''cancel''-ează. După mine o bună bucată din problemă este faptul că în engleză verbele au forme fixe (adesea identice cu substantivele corespunzătoare), ceea ce le face ambigue gramatical, lucru care poate fi și util, și supărător. În română se poate obține o ambiguitate similară cu infinitivele lungi (''revocare'', ''anulare'' etc.), care însă de obicei sună artificial și în plus au defectul că uneori înseamnă mai întîi altceva: ''salvare'' e o ambulanță, ''arătare'' e o vedenie etc. Mă gîndesc că, într-o lume paralelă unde românii ar fi fost aceia care ar da tonul în informatică, exprimările ar fi fost mai explicite decît în engleză, iar pe butonul de care vorbim ar fi scris ''Renunț'' sau ''La loc comanda'' sau ''Lasă'', după gust. Mesajele venite de la mașină ar fi fost formulate fie tot la persoana I, dar marcate cumva diferit, fie ar avea subiectul explicit: ''Sistemul nu poate termina operația din lipsă de memorie''. Poate nu e prea tîrziu să ajungem la exprimări explicite în interfață, dar deocamdată traducătorii sînt puternic influențați (da, „cu creierul spălat” e expresia potrivită, valabilă și pentru mine) de formulările englezești, cu care inevitabil sîntem atît de obișnuiți încît ni se par cele mai bune. — [[User:AdiJapan|<font color="#004488">'''Adi'''</font>]][[User Talk:AdiJapan|<font color="#3377BB">Japan</font>]] 14 iulie 2010 03:26 (UTC)<br />
<small><div style="color:#ff0000">Aș vrea să mut comentariile astea la tabul Discuție. Dacă e ok (?), este ceva special de făcut, sau pur și simplu se taie de aici și se lipește dincolo ? (mai puțin rândul de acum care trebuie șters) La fel și la [[spaces-and-hypens]]. -- Cristian Secară<br />
:Nu știu care e obiceiul aici sau dacă există vreun obicei, dar cred că pagina asta se adresează celor care vor să decidă cum să traducă ''cancel''. Traducătorii vor să aibă în față atît variantele posibile de traducere cît și argumentele pentru fiecare variantă. Dacă am pune argumentele la pagina de discuții ar fi peste mînă. Pagina de discuții trebuie folosită pentru a vorbi despre pagina asta, de exemplu dacă s-o unim cu alta sau alte chestii care țin de bucătăria noastră. — [[User:AdiJapan|<font color="#004488">'''Adi'''</font>]][[User Talk:AdiJapan|<font color="#3377BB">Japan</font>]] 17 iulie 2010 15:19 (UTC)</div></small><br />
<br />
[[Categorie:Sondaje]]<br />
[[Categorie:Termeni]]</div>AdiJapanhttp://l10n.ro/index.php?title=Discu%C8%9Bie:bold-italic&diff=3755Discuție:bold-italic2010-07-17T01:51:49Z<p>AdiJapan: așa e</p>
<hr />
<div>''Aldin'' și ''cursiv'' sunt termeni tipografici consacrați în limba română.<br />
<br />
==Comentarii==<br />
<br />
Citez de pe [http://en.wikipedia.org/wiki/Italic_type Wikipedia]:<br />
<br />
„It is distinct therefore from oblique type, in which the font is merely distorted into a slanted orientation.”<br />
<br />
Deci înclinat ar însemna o denaturare a semnificației. <small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Utilizator:Ciupicri|Ciupicri]] ([[Discuţie Utilizator:Ciupicri|discuţie]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contributions/Ciupicri|contribuţii]]){{#if:|&nbsp;la }}. ''</small> <br />
<br />
:''Înclinat'' (și ''îngroșat'') spune cine nu cunoaște termenii consacrați și încearcă să reinventeze roata. — [[User:AdiJapan|<font color="#004488">'''Adi'''</font>]][[User Talk:AdiJapan|<font color="#3377BB">Japan</font>]] 17 iulie 2010 01:51 (UTC)</div>AdiJapanhttp://l10n.ro/index.php?title=attachment&diff=3753attachment2010-07-16T04:51:24Z<p>AdiJapan: comentariu</p>
<hr />
<div><poll><br />
attachment?<br />
anexă<br />
ataşament<br />
</poll><br />
<br />
==Alte propuneri==<br />
<br />
*''fișier atașat'' — [[User:AdiJapan|<font color="#004488">'''Adi'''</font>]][[User Talk:AdiJapan|<font color="#3377BB">Japan</font>]] 5 iulie 2010 06:46 (UTC)<br />
*''ataș'' — [[User:AdiJapan|<font color="#004488">'''Adi'''</font>]][[User Talk:AdiJapan|<font color="#3377BB">Japan</font>]] 16 iulie 2010 04:51 (UTC)<br />
<br />
==Comentarii==<br />
<br />
*''Atașament'' e de-a dreptul neserios, la fel cum e și ''a aplica'' pe post de ''a candida''. Nu-mi imaginez cum un program cu pretenții ar folosi un asemenea termen. Un fișier nu e un sentiment. Dacă ''fișier atașat'' e prea lung atunci merge ''ataș'', care în esență înseamnă același lucru: obiect atașat. — [[User:AdiJapan|<font color="#004488">'''Adi'''</font>]][[User Talk:AdiJapan|<font color="#3377BB">Japan</font>]] 16 iulie 2010 04:51 (UTC)<br />
<br />
[[Categorie:Sondaje]]<br />
[[Categorie:Cioturi]]<br />
[[Categorie:Termeni]]</div>AdiJapanhttp://l10n.ro/index.php?title=Fonturi_Rom%C3%A2ne%C5%9Fti&diff=3752Fonturi Româneşti2010-07-16T04:20:40Z<p>AdiJapan: limba ce-o vorbim</p>
<hr />
<div>Pentru că nu toți cei care ajung aici au timp să citească tot documentul includem la început câteva sfaturi:<br />
* Dacă doriți să scrieți cu diacritice corecte și să vă asigurați că textul apare corect pe toate versiunile de Windows XP trebuie să folosiți fontul Tahoma.<br />
* Dacă aveți Windows XP și vedeți pătrățele în loc de diacritice vizitați [[Romanizator]] <br />
* Dacă doriți să testați cum apar fonturile în browser vizitați [[Fonturi romanesti/testare]]<br />
<br />
== Familii de fonturi disponibile gratuit pe net ==<br />
În continuare sunt câteva recomandări de fonturi, iar dacă vă interesează mai multe vă recomandam pagina [http://en.wikipedia.org/wiki/Free_software_Unicode_typefaces Free_software_Unicode_typefaces] - aceasta conținând mai multe fonturi pe care nu a apucat să le documentăm.<br />
<br />
=== Fonturi gratuite ce pot fi folosite și distribuite fără limitări ===<br />
Toate fonturile din această categorie pot fi instalate pe Windows și prin intermediul aplicației [[Romanizator]]<br />
* [[Wikipedia:DejaVu_fonts|DejaVu]], derivate din fonturile Bitstream Vera. Fonturile DejaVu au o licenţă ''open-source'' și sunt ''distribuibile fără nici un fel de obligații''. Fonturile Vera conţineau deja literele „â”, „î” şi „ş”, restul caracterelor necesare („ă”, „ţ” şi diacriticele cu virgulă dedesubt „ș” şi „ț”) au fost adăugate familiei DejaVu de către Mişu Moldovan în versiunea 1.5 publicată în decembrie 2004. Familia de fonturi DejaVu poate fi descarcată de la pagina proiectului DejaVu şi conţine DejaVu Sans, DejaVu Sans Mono, DejaVu Serif, DejaVu Sans Condensed şi DejaVu Serif Condensed.<br />
* [http://en.wikipedia.org/wiki/Gentium Gentium], un font serif elegant, cu multe alte diacritice pe lângă cele româneşti, disponibil pe site-ul proiectului SIL. Familia este disponibilă sub licenţa Open Font License si conţine toate diacriticele româneşti, inclusiv pe cele din standardul ISO-8859-16. Este un font de foarte bună calitate pentru tipărituri, dar mai puţin adecvat afişării pe ecran. Pagina [http://scripts.sil.org/cms/scripts/page.php?site_id=nrsi&item_id=Gentium proiectului Gentium]<br />
* [http://linuxlibertine.sourceforge.net/ Linux Libertine]<br />
<br />
=== Fonturi gratuite cu anumite limitări cu privire la distribuție ===<br />
* [[Wikipedia:Lucida|Lucida]] este o altă familie de fonturi '''comerciale gratuite''' de foarte bună calitate. Acestea sunt '''livrate cu''' [http://java.com/getjava/ Java Runtime Environment]] de la Sun, IBM etc. Ele au fost create de către compania Bigelow & Holmes şi nu pot fi procurate gratuit pe altă cale. În cazul în care nu aveţi instalat un JRE care să le conţină, puteţi descărca JRE-ul de la Sun pentru a le extrage. Conţin toate diacriticele româneşti, inclusiv pe cele cu virgulă dedesubt, iar utilizarea sedilelor şi a virgulelor de către designeri a fost consistentă (sedile pentru ISO-8859-2 şi virgule pentru ISO-8859-16). Fonturile disponibile sunt: Lucida Bright, Lucida Sans şi Lucida Typewriter.<br />
* [http://www.gnu.org/software/freefont/ GNU FreeFont] urmăreşte înlocuirea fonturilor comerciale Helvetica, Times, Courier cu echivalente open-source, în speţă FreeSans, FreeSerif şi FreeMono. Datorită lipsei informaţiilor de hinting necesare, aceste fonturi nu sunt recomandate pentru utilizarea la mărimi mici în cazul dispozitivelor cu rezoluţie redusă, de exemplu ca fonturi de afişare pe ecran. Această familie de fonturi poate fi descărcată din pagina proiectului.<br />
<br />
=== Fonturi bitmap ===<br />
Cele bitmap sunt utilizate în special pentru dispozitive rasterizate, precum consolele sau serverul X. În ce priveşte caracterele ISO-8859-2, situaţia fonturilor bitmap se prezintă foarte bine, orice distribuţie decentă ce conţine serverul X va face disponibile şi fonturi bitmap ISO-8859-2. Pachetul principal de fonturi ISO-8859-2 a fost la origine donat proiectului XFree86 de către Bitstream, caracterele ISO-8859-2 fiind adăugate de către firma Bitnet din Polonia în anii 1996/1997. În ce priveşte fonturile bitmap ISO-8859-16, puteţi folosi pachetele disponibile pe site-ul lui [http://bucovina.chem.tue.nl/fonturi/index-en.html Mugurel Ciobîcă].<br />
<br />
== Ce sunt „fonturile româneşti”? ==<br />
Fonturile româneşti sunt acele fonturi care conţin toate glifele (formele caracterelor) necesare redactării textelor în limba română.<br />
<br />
Exista mai multe feluri de fonturi din acest punct de vedere:<br />
* G0 - nu suportă <br />
* G1 - fonturi modificate la care au fost mapate alte caractere cu diacritice - se utilizează încă în tipografie - pe scurt fugiţi de ele ca de dracu.<br />
* G2 - fonturi care au mapate diacriticele dar nu tin cont de sedilă-virgulă <br />
* G3 - fonturi care merg perfect cu limba română<br />
<br />
=== Caractere Unicode folosite în limba română ===<br />
* Ă <nowiki>#x0102;</nowiki><br />
* ă <nowiki>#x0103;</nowiki><br />
* Â <nowiki>#x0103;</nowiki> <br />
* â <nowiki>#x00E2;</nowiki><br />
* Î <nowiki>#x00CE;</nowiki><br />
* î <nowiki>#x00EE;</nowiki><br />
* Ş <nowiki>#x015E; sedilla-below</nowiki> - folosit greșit în locul celui cu virgulă<br />
* ş <nowiki>#x015F; sedilla-below</nowiki> - folosit greșit în locul celui cu virgulă<br />
* Ţ <nowiki>#x0162; sedilla-below</nowiki> - folosit greșit în locul celui cu virgulă<br />
* ţ <nowiki>#x0163; sedilla-below</nowiki> - folosit greșit în locul celui cu virgulă<br />
* Ș <nowiki>#x0218; comma-below - Unicode 3.0</nowiki><br />
* ș <nowiki>#x0219; comma-below - Unicode 3.0</nowiki><br />
* Ț <nowiki>#x021A; comma-below - Unicode 3.0</nowiki><br />
* ț <nowiki>#x021B; comma-below - Unicode 3.0</nowiki><br />
<br />
Mai multe informatii despre limba română se găsesc în [http://unicode.org/cldr/apps/survey?s=7Zst48X.97mr77GJ_Tt7bwA0bo0,&_=ro Unicode - Common Locale Data Repository ]. Dacă găsiți probleme în acea pagină puteți să-l contactați pe [[User:Admin|Sorin Sbârnea]].<br />
<br />
==== Standardul de-facto Adobe/Linotype/Vista ====<br />
<br />
Deoarece caracterul t cu sedilă (U + 0162-3) nu este folosit în nici o limbă, fonturile Adobe conțin caracterul t cu virgulă dedesubt pe poziția acestuia. Astfel fonturile Adobe au '''două''' coduri pentru ț ce nu pot fi distinse vizual. Clonele de fonturi Adobe, de exemplu URW pe Linux, folosesc acceaşi convenţie.<br />
<br />
Până la Windows XP (inclusiv), doar puține dintre fonturile livrate cu sistemele de operare Microsoft aveau fonturi cu t cu sedilă (U+0162 și U+0163) – de exemplu [http://en.wikipedia.org/wiki/Tahoma_%28typeface%29 Tahoma] și [http://en.wikipedia.org/wiki/Verdana Verdana] (ambele produse de [http://en.wikipedia.org/wiki/Matthew_Carter Matthew Carter] pentru Microsoft). Începând cu Windows Vista acest lucru a fost corectat, în prezent majoritatea fonturilor livrate de Microsoft fiind 1:1 ca descriere abstractă de caracter (în esenţă descrierea Unicode) în raport cu aspectul glifelor, cu alte cuvinte caracterele cu sedilă dedesubt fiind reprezentate cu glife cu sedilă dedesubt iar caracterele cu virgulă dedesubt fiind reprezentate cu glife cu virgulă dedesubt. Câteva detalii referitoare la situația fonturilor pe Windows Vista se pot citi [http://www.secarica.ro/html/info_winvista.html aici].<br />
<br />
==== Fonturi OpenType cu opțiunea ROM/locl (localizare a glifelor pentru română) ====<br />
<br />
Fonturile profesionale Adobe (cele cu Pro în titlu) şi cele introduse în Vista (care încep cu litera C) permit substituirea la cerere a ș-ului cu sedilă (U+01E-F) cu varianta cu virgulă dedesubt (U+0218-9). Aceasta facilitate conferă un aspect uniform cu virgule dedesubt și documentelor vechi scrise cu sedile. Mai multe detailii [http://en.wikipedia.org/wiki/Romanian_alphabet#Adobe.2FLinotype.2FVista_de-facto_standard aici].<br />
<br />
=== Cum aflu dacă un font comercial are caracterele românesti (înainte să-l cumpăr)? ===<br />
<br />
O metodă simplă de testare este să mergeți pe site-ul Linotype la (daţi copy-paste pentru că URL-ul conţine [] și nu poate fi legat de pe acest wiki):<br />
<pre>http://www.linotype.com/featuresearch?cf[]=adobece&cf[]=euro&cf[]=latinext</pre><br />
şi să introduceţi un text în română în căsuţa "sample text".<br />
<br />
== Vedeţi şi ==<br />
*[[Fonturi româneşti în fişierele PDF]]<br />
<br />
[[Categorie:Tutorial]]<br />
[[Categorie:Fonturi]]</div>AdiJapanhttp://l10n.ro/index.php?title=cancel&diff=3751cancel2010-07-14T03:26:39Z<p>AdiJapan: /* Comentarii */ răspunsuri</p>
<hr />
<div>'''Cancel''' ca buton:<br />
<poll><br />
Traducere pentru Cancel utilizat ca buton<br />
Renunță<br />
Abandon<br />
Revocă<br />
Anulare / Anulează<br />
</poll><br />
<br />
Argumente:<br />
* a renunța / Renunță / Renunțare<br />
** utilizat cu precădere în traducerile '''Gnome'''<br />
** utilizat în traducerile unor programe cross-platform, de exemplu '''Mozilla Firefox, Pidgin, Opera, VLC media player'''<br />
* a revoca / Revocă / Revocare<br />
** utilizat cu precădere în traducerile '''Microsoft'''<br />
** greșit conceptual ca traducere a lui Cancel<br />
* a anula / Anulează / Anulare<br />
** utilizat în traducerile '''Adobe'''<br />
** utilizat în traducerile independente ale mai multor programe pe platforma Windows<br />
** utilizat în traducerile unor meniuri de telefoane<br />
** oferit în dicționarele englez-român ca primă variantă<br />
** prezent în vorbirea curentă ca variantă aproape exclusivă ca traducere a lui „cancel” (aproape în orice situație)<br />
** utilizat aproape exclusiv în traducerile în franceză și italiană, cele două limbi cu care se înrudește cel mai mult româna<br />
<br />
Propuneri greșite:<br />
* Oprește - creează confuzie, se suprapune cu STOP<br />
<br />
=== Resurse utile ===<br />
* http://studentclub.ro/tudorg/archive/2008/02/25/revoc-vs-renun.aspx<br />
<br />
== Comentarii ==<br />
<br />
* „'''Renunț'''”, nu Renunță. Este vorba de traducerea formei ''Cancel'' care înseamnă „Renunț la comanda anterioară, la comanda pe care o doream inițial, dar m‑am răzgîndit, deci RENUNȚ”{{nesemnat|Cattus Thraex|3 martie 2008 12:09}}<br />
<br />
* Referitor la comentariul 1, nu, NU este vorba despre sentimentele din punctul de vedere al utilizatorului, ci despre o comandă care este dată programului. Utilizatorul îi ''comandă'' programului Renunță [la tot] ! (sau eventual Anulează [tot] !). (Cristian Secară, 27.09.2008)<br />
<br />
* Nu sunt de acord ca traducerea să fie „'''Anulează'''”, sunt total de acord pentru „'''Renunţă'''”. În majoritatea cazurilor este cel mai potrivit şi spun asta pentru că de multe ori comanda „'''Anulează'''” m-a derutat. Cealaltă niciodată. Şi am să dau un exemplu recent. De exemplu, acum la Google Maps Maker, atunci când ai opţiunea să moderezi locaţiile altor utilizatori, apeşi pe „'''Moderează'''”. Bun, acum faci ceva modificări pe acolo şi ulterior observi în stânga un buton „'''Anulează'''”. Acum stai să te gândeşti, oare cu acel buton anulez locaţia creată de acel utilizator? Când colo acel buton este pentru a renunţa tu la editare. Deci, dacă cel care a creat denumirea pe buton scria „'''Renunţă'''”, ştiam sigur că renunţ la modificările mele şi nu duce la anularea/moderarea altui utilizator. Aşa se întâmplă deseori. Chiar şi în majoritatea dialogurilor Windows-ului. Deci „'''Renunţă'''” e cel mai potrivit. --[[Utilizator:Reptila|Reptila]] 22 noiembrie 2009 05:51 (UTC)<br />
<br />
*Nu înțeleg ce are lumea cu '''Revocă'''. A revoca înseamnă a retrage o comandă dată anterior. De exemplu cînd apeși în meniu pe „Salvează” de fapt dai comanda să fie pornită rutina de salvare. Pe drum te răzgîndești și ''revoci'' comanda. În privința asta nu există nici o diferență semantică față de '''Anulează''', amîndouă sînt la fel de bune. În schimb '''Renunță''' mi se pare cel mai nepotrivit din toate trei, pentru că nu softul renunță la ceva, ci utilizatorul; renunțarea presupune o dorință, iar softul nu e capabil de asemenea sentimente. Mai în glumă mai în serios, butonul s-ar mai putea numi și '''Sau lasă.''' --[[Utilizator:AdiJapan|AdiJapan]] 5 iulie 2010 04:55 (UTC)<br />
<br />
*În răspuns la comentariul de mai sus cu „''Nu înțeleg ce are lumea cu '''Revocă'''.''”, reproduc aici ce am scris mai demult [http://studentclub.ro/tudorg/archive/2008/02/25/revoc-vs-renun.aspx pe blogul lui Tudor Galoș]; azi poate că aș fi mai ponderat în privința calificativului „aberație”, dar deocamdată mă rezum la a cita întocmai:<br />
**''Problema unu: a pune pe cineva care nu știe o limbă străină să învețe ce-i aia revocare, deja este o aberație. Acest termen nu este folosit în vorbirea curentă, cu excepția sferelor juridic și politic.''<br />
**''Problema doi: termenul este folosit greșit. Nu înțeleg cum de lingviștii (sau lingvistul ?) de la Microsoft (RO ?) nu s-a sesizat pe tema asta. Revocare se referă la un fapt consumat a cărui stare trebuie adusă la o situație anterioară: s-a înfăptuit ceva (hotărâre judecătorească, decret), după care intervine o revocare care anulează ceva _deja_produs_ la un moment anterior. Nu se poate aplica în contextul lui „cancel” de la programele de calculator. Dacă vreau să salvez ceva dar mă răzgândesc când sunt cu dialogul în față, normal este să-i dau calculatorului comanda „renunță”, sau eventual „anulează [intenția]”, dar în niciun caz „revocă”. Să revoce ce ? Eu nu am apucat să comand nimic altceva, a revoca în această situație sau multe altele similare este o absurditate.''<br />
**''Mai degrabă așa cum remarca odată Andrei Popescu pe lista diacritice, a revoca ar fi trebuit folosit ca traducere pentru „undo” pentru că în acel caz chiar face ce zice, deși în acest caz ne întoarcem la problema limbajului real, _românesc_, decent, folosit în târg, în care nimeni nu folosește acest termen pentru nimic.'' (Cristian Secară, 05.07.2010)<br />
<br />
* Încă ceva legat de comentariul de mai sus cu „''În schimb Renunță mi se pare cel mai nepotrivit din toate trei, pentru că nu softul renunță la ceva, ci utilizatorul; renunțarea presupune o dorință, iar softul nu e capabil de asemenea sentimente.''”: a nu se uita că [[Ghidul_traducatorului_de_software | utilizatorul dă comenzi unui aparat]], nu invers; în acest caz eu, utilizatorul, îi zic calculatorului: „lasă baltă salvarea, renunță la ce intenționam să te pun să faci” (respectiv „lasă baltă salvarea, anulează tot și ia o pauză” dacă se merge pe anulare). Nu este vorba de sentimente, ci de simple comenzi venite din partea utilizatorului (treaba lui de ce). (Cristian Secară, 05.07.2010)<br />
*:V-am citit comentariile acelea înainte de a scrie aici, așa încît mesajul meu conține de fapt obiecții la ce ați spus. V-aș ruga să-l mai citiți o dată. Ideea este că nu doar actele deja produse se pot revoca, ci și comenzile, indiferent dacă între timp au fost executate sau nu. Mai mult, simplul fapt de a alege o acțiune dintr-un meniu, să zicem ''Salvează'', este în sine o comandă: „Pornește rutina de salvare”. Această comandă chiar a fost executată, adică rutina de salvare a fost pornită (dovadă apariția dialogului). Atunci chiar și din perspectiva dumneavoastră --- că se poate revoca doar ceva deja produs --- folosirea termenului e corectă. --[[Utilizator:AdiJapan|AdiJapan]] 5 iulie 2010 09:52 (UTC)<br />
*::Hm. Ăsta îmi pare un raționament de tipul reducerii la absurd, unde orice acțiune se poate reduce până la anihilare. Așa și pornirea motorului hard discului se poate revoca, la fel și băgarea în priză a calculatorului, de fapt și cumpărarea lui. Totuși, dacă rămânem în zona de utilizare banală, unde pe mine nu mă freacă câtuși de puțin cum ajunge procesorul să miște biții prin magistrala de date și cum de și-a permis hard discul să se învârtă, pentru o acțiune care nu a avut încă loc (cum ar fi salvarea în sine, dacă nu a apucat să se producă) nu se aplică noțiunea de „revocare”.<br />
*::În schimb s-ar fi putut aplica cu succes la „undo”, acolo chiar se revocă ceva deja produs. -- [[Utilizator:Secarica|Cristian Secară]] 13.07.2010<br />
*:::Aș fi de acord cu o astfel de convenție cu ''revocare'' pe post de ''undo''. — [[User:AdiJapan|<font color="#004488">'''Adi'''</font>]][[User Talk:AdiJapan|<font color="#3377BB">Japan</font>]] 14 iulie 2010 03:26 (UTC)<br />
*:În ce privește ''renunță'' cred că înțelegem diferit ce înseamnă ''a renunța''. Pentru mine --- și dicționarul pare să confirme --- renunțarea este părăsirea unei dorințe, încetarea faptului de a vrea. Ca urmare nu-i pot spune calculatorului să renunțe la ceva, pentru că el nu are niciodată dorințe. Eu, omul, renunț. Exprimarea „renunță la ce intenționam” mi se pare un nonsens, o nepotrivire a persoanelor. Eu doresc, apoi numai eu pot renunța la ce am dorit, nu poate renunța altcineva pentru mine. (Cunosc detaliile despre cine cui și cum se adresează; am avut același discuții și la Wikipedia, cînd am stabilit nivelurile de politețe din textele de interfață.) --[[Utilizator:AdiJapan|AdiJapan]] 5 iulie 2010 09:52 (UTC)<br />
*::Aici eu nu sunt vehement în susținerea lui renunță pe post de cancel în cazul dialogurilor aplicațiilor (asta versus anulează, nu versus revocă), dar am totuși niște remarci:<br />
*::#Despre „''Eu doresc, apoi numai eu pot renunța la ce am dorit, nu poate renunța altcineva pentru mine.''” eu privesc lucrurile ușor diferit: dau o comandă calculatorului, după care mă răzgândesc; îi zic fierului din fața mea „las-o baltă că m-am răzgândit”; '''eu''' îi zic lui „renunță”, nu renunță el de așa capul lui cu conștiință proprie.<br />
*::#:Fierul nu poate renunța la nimic, pentru că nu a vrut niciodată nimic. — [[User:AdiJapan|<font color="#004488">'''Adi'''</font>]][[User Talk:AdiJapan|<font color="#3377BB">Japan</font>]] 14 iulie 2010 03:26 (UTC)<br />
*::#Am remarcat de mai multe ori că traducători diferiți și complet independenți unul de altul au folosit de bună voie „renunță” la cancelul de pe butoanele dialogurilor aplicațiilor (nu implic în discuție alte tipuri de anulări); ok, se poate să se fi luat unul după celălalt, dar totuși observ că s-au declarat de acord cu ce au mai întâlnit, nu au respins ideea, deși le-ar fi fost destul de simplu să o facă; chiar așa să fi fost toți cu creierul spălat ?<br />
*::#Să nu uităm că localizările presupun și adaptări pe alocuri, nu doar echivalențe rigide de dicționar. -- [[Utilizator:Secarica|Cristian Secară]] 13.07.2010<br />
*Sînt total de acord cu ultima observație. Versiunea românească trebuie să transmită informația necesară, indiferent cum a fost formulat originalul. În cazul de față cea mai bună formă este ''Renunț'', pentru că exprimă exact ce trebuie, chiar dacă în engleză nu se înțelege cine ''cancel''-ează. După mine o bună bucată din problemă este faptul că în engleză verbele au forme fixe (adesea identice cu substantivele corespunzătoare), ceea ce le face ambigue gramatical, lucru care poate fi și util, și supărător. În română se poate obține o ambiguitate similară cu infinitivele lungi (''revocare'', ''anulare'' etc.), care însă de obicei sună artificial și în plus au defectul că uneori înseamnă mai întîi altceva: ''salvare'' e o ambulanță, ''arătare'' e o vedenie etc. Mă gîndesc că, într-o lume paralelă unde românii ar fi fost aceia care ar da tonul în informatică, exprimările ar fi fost mai explicite decît în engleză, iar pe butonul de care vorbim ar fi scris ''Renunț'' sau ''La loc comanda'' sau ''Lasă'', după gust. Mesajele venite de la mașină ar fi fost formulate fie tot la persoana I, dar marcate cumva diferit, fie ar avea subiectul explicit: ''Sistemul nu poate termina operația din lipsă de memorie''. Poate nu e prea tîrziu să ajungem la exprimări explicite în interfață, dar deocamdată traducătorii sînt puternic influențați (da, „cu creierul spălat” e expresia potrivită, valabilă și pentru mine) de formulările englezești, cu care inevitabil sîntem atît de obișnuiți încît ni se par cele mai bune. — [[User:AdiJapan|<font color="#004488">'''Adi'''</font>]][[User Talk:AdiJapan|<font color="#3377BB">Japan</font>]] 14 iulie 2010 03:26 (UTC)<br />
<br />
<br />
[[Categorie:Sondaje]]<br />
[[Categorie:Termeni]]</div>AdiJapanhttp://l10n.ro/index.php?title=spaces-and-hyphens&diff=3746spaces-and-hyphens2010-07-08T06:23:30Z<p>AdiJapan: propunere</p>
<hr />
<div>Traduceri de denumiri de caractere<br />
<br />
<br />
Traduceri stabilite:<br />
*'''space''' - Unicode 0020<br />
**spațiu<br />
<br />
<br />
Eventual de reviziut:<br />
*'''non-breaking hyphen''' - Unicode 2011; o cratimă care nu permite despărțirea la final de rând<br />
**liniuță de unire ('''''aceasta a fost propunerea inițială''''')<br />(problemă: conform Îndreptar ortografic, ortoepic și de punctuație, Ed. Univers Enciclopedic, 2001, cratima denumită și liniuță de unire este un semn de punctuație (§300), pe când [oricum s-ar traduce non-breaking hyphen] trebuie încadrat la semnele ortografice (§301), unde în prezent există doar cratimă)<br />
**cratimă inseparabilă<br />(problemă posibilă: formularea face referire la cratima însăși, nu la acțiunea (sau proprietatea) suplimentară pe care o are o astfel de cratimă; a se urmări comentariile de mai jos)<br />
**cratimă de unire<br />(problemă posibilă: ?)<br />
**cratimă de concatenare<br />(problemă posibilă: ?)<br />
<br />
<br />
În dezbatere:<br />
*'''non-breaking space''' - Unicode 00A0; un spațiu ce nu permite despărțirea la final de rând<br />
**spațiu inseparabil <br />
**spațiu de unire<br />
<br />
<poll><br />
non breaking space?<br />
spaţiu inseparabil <br />
spaţiu de unire<br />
</poll><br />
<br />
==Comentarii==<br />
<br />
Se dă ca „stabilită” denumirea ''liniuță de unire'' pentru ''non-breaking hyphen''. Dar ''liniuță de unire'' înseamnă altceva, și anume e cratima din ''m-ai'' sau ''harcea-parcea'' (în al doilea caz e separabilă), sau cratimă în general. Dacă e non-breaking atunci trebuie numită ''cratimă inseparabilă''. Nu trebuie să luăm termeni consacrați și să le schimbăm cu forța sensul ca să-i adaptăm la noțiuni înrudite noi, pentru că apar confuzii.<br />
<br />
Și atunci e firesc să spunem și ''spațiu inseparabil''. La fel stau lucrurile și în franceză: ''tiret insécable'', ''éspace insécable'' (deși au și ei ''trait d'union''). --[[Utilizator:AdiJapan|AdiJapan]] 5 iulie 2010 09:19 (UTC)<br />
<br />
:În cartea „Îndreptar Ortografic, Ortoepic și de Punctuație”, univers enciclopedic, București, 2001, există două referiri:<br />
:*una la §300 („Cratima (liniuța de unire sau de despărțire)”) unde „ca semn de punctuație, cratima (liniuța de unire sau de despărțire) se folosește” în exemple precum (1.) încet‑încet, (2.) ici‑colo, (3.) două‑trei zile, (4.) șoseaua București‑Ploiești<br />
:*alta la §301 („Semnele ortografice”) unde „cratima [fără alt nume – nota mea] marchează rostirea împreună a două sau mai multe cuvinte, fie că lipsesc, [...] fie că nu lipsesc” cu exemple gen „l-am citit”, „să-mi arăți”, etc., dar trimite și la §150 (scrierea unor cuvinte compuse), la §178 (despărțirea cuvintelor în silabe), precum și mai sus la §300 punctul 3 (între două numerale).<br />
: Mie îmi pare a fi haotic. Pe de o parte, problema academiei este că nu înțelege necesitatea tehnică care apare la scrisul electronic, unde în situațiile „l-am”, „să-mi”, „e-mail”, etc. nu trebuie permisă despărțirea. Pe de altă parte, nu prea înțeleg care este problema în a asocia expresia „liniuța de unire” cu NBHy. Ok, Academia nu o face; ce mă/ne împiedică să o facem noi ? În plus „cratima inseparabilă” îmi pare greșit, cratima propriu-zisă nu este nici separabilă nici inseparabilă (cratima nu se separă ea însăși o bucățică în stânga și alta în dreapta), ci funcția ei este de a nu permite despărțirea ei de alte lucruri ce se află în jurul ei (și pe cale de consecință ca să zic așa, nici a acelor lucruri între ele). Dacă tot ar fi de apelat la termenul cratimă, atunci de ce nu „cratima de unire”, sau ceva de genul. -- [[Utilizator:Secarica|Cristian Secară]], 05.07.2010<br />
<br />
::Necazul cu ''liniuță de unire'' este că are alt sens decît ''non-breaking hyphen''. Deși există o suprapunere ea nu e exactă. Mai precis există liniuțe de unire care totuși se pot despărți la capătul rîndului, deci nu sînt cratime inseparabile. DOOM2 acceptă despărțirea la locul cratimei a compuselor de tipurile ''aducere-aminte'', ''dați-ne'', ba chiar și ''într-un'' (încălcînd astfel propria lor regulă foarte generală și foarte obligatorie a pronunțabilității).<br />
::Exemplele pe care le dai din ''Îndreptar'' arată că cel puțin în 2001 încă se făcea confuzie între cratimă și en-dash; ''șoseaua București–Ploiești'' nu se scrie cu cratimă. Deci într-adevăr se pare că lingviștii care se ocupă de normare nu se grăbesc să prindă trenul.<br />
::Cratima este inseparabilă în sensul că nu se separă de vecini (''non-breaking'' funcționează identic în engleză: nu e vorba că cratima nu se sparge în bucăți). La fel și cu spațiul inseparabil. Ar mai fi posibilitatea să le numim ''cratimă solidă / rigidă / dură'', dar necazul e că nu se pot aplica aceiași termeni și la spațiul inseparabil, care rămîne totuși flexibil ca lărgime chiar dacă nu permite separarea. --[[Utilizator:AdiJapan|AdiJapan]] 5 iulie 2010 16:02 (UTC)<br />
<br />
:::Varianta oficială, stipulată în ÎOOP din 2001, este că există doar două lungimi de liniuțe, 1. cratima pe post de semn de punctuație povestită la §300 (cu București-Ploiești ca exemplu) și pe post de semn de ortografie povestită la §301, fără mențiune de diferență de lungime între ele și 2. linia de dialog și de pauză povestită la §275 pe două pagini și jumătate. Despre 2. institutul de lingvistică o consideră doar că „are o lungime identică pentru cele două funcții, dar mai mare decât a cratimei” (a se vedea [http://www.secarica.ro/html/s-uri_si_t-uri.html aici], unde scrie cu cărămiziu „varianta scanată a acestui document poate fi descărcată și vizualizată aici etc.”). Ce să zic decât că așa scrie. Eu aș prefera să nu am nicio opinie proprie pe tema asta, pentru că n-am argumente nici pro nici contra (mai puțin, poate, faptul că pe gustul meu linia de dialog din cărțile vechi, din anii '60-'70, tipografic vorbind, este absurd de lungă, cu aspect hidos). Când a fost cu revizuirea standardului de tastatură am ținut cont de cerințele oficiale, nu de preferințele personale ale mele sau ale altcuiva, de aceea linia de dialog și de pauză a fost inclusă sub forma de en-dash (amplasat pe tasta cu hyphen/underscore, accesibil cu AltGr+Shift+tasta aia). E mult de povestit pe marginea acelui en-dash și altor liniuțe posibile, s-ar putea să fi făcut-o mai demult pe diacritice (parcă). În esență necesitatea unui em-dash nu a existat oficial (ci doar voci izolate care justificau existența lui), apăreau confuzii la inscripționarea tastelor, non-breaking hyphen oricum s-ar numi în română nu are corespondent grafic de inscripționare în standardele de tastatură de la ISO, etc.. Ionel Mugurel Ciobîcă este pasionat de liniuțe, cu ajutorul lui am conștientizat multitudinea lor, dar aș prefera totuși să rămân încadrat în zona oficială, documentată și documentabilă, pentru că numai așa se poate purta un dialog pe teme de internaționalizare și standardizare cu oricine care nu este implicat direct și/sau emoțional (mă refer la cineva străin cu care se poartă o discuție despre „cum e la noi”; dacă nici noi nu știm, ce să mai înțeleagă respectivul ? fie o persoană fizică oarecare, sau (mai rău) o firmă care trebuie să ofere suport pentru limba română). -- [[Utilizator:Secarica|Cristian Secară]] 05.07.2010<br />
<br />
:::M-am mai gândit la comentariul de mai sus cu „(''non-breaking'' funcționează identic în engleză: nu e vorba că cratima nu se sparge în bucăți)” și parcă ceva este mai subtil decât pare. Breaking news nu înseamnă știri care se rup, ci o rupere în firul știrilor. Similar, scoțând pe non- pentru analogie, breaking hyphen după mine nu ar fi o rupere a cratimei, ci o rupere a firului caracterelor de p'acolo unde se află și cratima. Este mai subtil, pe când separabil sau inseparabil îmi sună a ceva gen forță brută. Nu cred că „inseparabil” poate ține loc de „care nu permite separarea”. Mă rog, este un comentariu fără convingere și fără intenție de convingere. Poate mai auzim și alte păreri ... -- [[Utilizator:Secarica|Cristian Secară]] 05.07.2010<br />
<br />
::::Cu lungimea liniuțelor ai dreptate, ar trebui într-adevăr să preluăm doar ce este oficial. Nenorocirea este că și cei care fac norma așteaptă de fapt să vadă cum scriem noi, vorbitorii (mai exact cum scriu editurile prestigioase). Știi, normele lingvistice se decid prin observarea și sistematizarea uzului la vorbitorii culți. Mai rău, actualizarea normei se face cu o vizibilă moleșeală; dacă era să așteptăm pasivi am fi scris de exemplu și azi tot cu sedile. Dar lungimea liniuțelor e subiect pentru alte discuții.<br />
::::Apropo de inscripționare, cratima și spațiul de care vorbim sînt caractere speciale folosite rar, deci nu e nevoie să figureze pe tastatură. Ele pot fi (și adesea sînt) suportate de editoarele de text, prin combinații de taste sau prin meniuri. Ele pot fi de asemenea produse automat de soft, de exemplu de un corector ortografic sau de un formator imediat (cel care face înlocuiri automate pe măsură ce scrii), pe baza unor reguli specifice limbii respective sau mai generale. Dar și ăsta e alt subiect.<br />
::::Revenind la denumire, după părerea mea ''inseparabil'' este un termen chiar mai bun decît ''non-breaking''. Poate părea ciudat ca o traducere să fie mai bună decît originalul, dar cuvîntul ''break'' sugerează mai mult ruperea în două părți a unui obiect care era întreg, în timp ce ''a separa'' sugerează despărțirea a două obiecte care doar stăteau împreună. Conform dicționarului, ''inseparabil'' înseamnă „care nu se poate separa”, adică exact ce ne trebuie nouă, o cratimă sau un spațiu care nu se poate separa de vecini. ''Inseparabil'' este mai bun și decît echivalentul francez ''insécable'', care înseamnă „indivizibil, care nu se poate tăia” (cu originea în latinescul ''secare'', „a tăia”).<br />
::::Legat tot de nume, într-o vreme foloseam în același scop termenul ''neîntreruptibil(ă)'', care mi se pare că sugerează și el foarte bine sensul, dar din păcate nu e în dicționar, deci ar întîmpina rezistență. --[[Utilizator:AdiJapan|AdiJapan]] 6 iulie 2010 02:30 (UTC)<br />
<br />
:::::Punctat:<br />
:::::*din punctul de vedere al standardului, este o necesitate ca orice caracter (sau funcție) menționat în standard să aibă un simbol asociat; că ajunge să fie inscripționat sau nu pe tastaturile fizice de PC, este altceva; space are, non-breaking space are, soft hyphen nu are, non-breaking hyphen nu are<br />
:::::*faptul că NBHy poate fi generat pe alte căi decât prin tastare dedicată a fost unul dintre motivele pentru care n-am insistat pentru introducerea lui (dar n-a fost singurul motiv)<br />
:::::*pe gustul meu ar fi mai nimerită o denumire care să sugereze că nu permite separarea, nu că nu se poate separa; parcă (?) ''neîntreruptibil(ă)'' intră la categoria asta, iar faptul că nu este în dicționar '''azi''' nu reprezintă o piedică insurmontabilă, cu condiția să fie ce trebuie și justificat ca necesitate -- [[Utilizator:Secarica|Cristian Secară]] 06.07.2010<br />
<br />
::::::Ca să păstrăm discuția concisă ar trebui s-o limităm la subiect, după cum îmi spuneai. Ne întindem prea mult dacă vorbim și de simboluri asociate, și de cum se generează caracterele.<br />
::::::În ce privește denumirea mie diferența de nuanță între „nu permite separarea” și „nu se poate separa” mi se pare nesemnificativă. Ideea este că, în intenția celui care scrie, acel spațiu sau acea cratimă trebuie să rămînă împreună cu vecinii. Ce vor face alții (oameni sau mașini) cu textul în cauză e altă treabă. Important în standardizarea caracterelor este ca autorul să-și poată transmite clar intenția. În cazul de față intenția autorului este: „Vreau să nu se separe spațiul/cratima de ce e în jur.” După mine ''inseparabil'' transmite bine mesajul ăsta. Nici în engleză nu apare distincția de care spui. ''Non-breaking'' înseamnă „care nu se desparte”, fără nuanțe de permisiune sau posibilitate. Oricum, prin editarea textului orice interdicție și orice imposibilitate dispar. — [[User:AdiJapan|<font color="#004488">'''Adi'''</font>]][[User Talk:AdiJapan|<font color="#3377BB">Japan</font>]] 6 iulie 2010 07:26 (UTC)<br />
<br />
:::::::Am discutat problema și cu un coleg care este interesat de domeniu, iar concluziile lui, după ce a urmărit și comentariile de aici, au fost:<br />
:::::::*despre ''cratimă inseparabilă'' a avut aceeași părere ca și a mea, anume că este greșit pentru că se referă la cratima în sine, nu la proprietatea pe care o are cratima asupra mediului ca să zic așa<br />
:::::::*cel mai facil i s-a părut a fi ''cratimă de unire''<br />
:::::::*cel mai corect a considerat a fi ''cratimă de concatenare'', plecând de la modele de concatenare în chimie și electronică -- [[Utilizator:Secarica|Cristian Secară]] 06.07.2010<br />
<br />
::::::::Eu în continuare nu văd de ce ''non-breaking'' ar sugera mai bine decît ''inseparabilă'' efectul cratimei asupra mediului. Aș zice că dimpotrivă. Dar în fine, am mai explicat asta.<br />
::::::::''Cratimă de unire'' ar fi o idee. Bănuiesc totuși că unii vor spune că e pleonasm, fiindcă ''cratimă'' înseamnă deja „liniuță de unire”.<br />
::::::::''Cratimă de concatenare'' are defectul că și o cratimă care permite întreruperea face tot o concatenare (adică o înlănțuire), chiar dacă restul textului se duce pe rîndul următor. În plus concatenarea mă duce cu gîndul la un lanț de multe elemente, nu doar două.<br />
::::::::Ce zici de ''cratimă aglutinantă''? E drept că folosește un neologism nu tocmai cunoscut, dar în rest cred că exprimă ce trebuie: e o cratimă „lipicioasă”, care ține vecinii împreună. Termenul este deja folosit în lingvistică în legătură cu limbile care formează cuvinte prin alipirea de bucăți. — [[User:AdiJapan|<font color="#004488">'''Adi'''</font>]][[User Talk:AdiJapan|<font color="#3377BB">Japan</font>]] 8 iulie 2010 06:23 (UTC)<br />
<br />
[[Categorie:Sondaje]]<br />
[[Categorie:Termeni]]</div>AdiJapanhttp://l10n.ro/index.php?title=Pangram%C4%83&diff=3726Pangramă2010-07-06T16:47:47Z<p>AdiJapan: /* Comentarii */ alte pangrame</p>
<hr />
<div>== Panagrame ==<br />
* Bând whisky jazologul șprițuit vomă fix în tequila. (50) /mișu<br />
** probleme: vomă/jazolog<br />
* Azi Iliuţă va păpa în fugă jumări, bînd şi whisky qatarian exotic /mișu<br />
** qatarian<br />
<br />
== Recomandări cu privire la realizarea lor ==<br />
* să aibă o oarecare logică și să nu insulte pe nimeni ;)<br />
* cât mai scurte<br />
* să conțină toate diacriticele<br />
* trebuie utilizate toate caracterele din limbă și preferabil și cele din alfabetul englez<br />
* evidențiere probleme de genul: "0Oo" "1lIi" (mai ale L-mic și I mare - probabil Ilie e un cuvând bun pentru teste!)<br />
* glife speciale gen: "fl" <br />
* ar fi bine să avem și ghilimelele și semnele de punctuație<br />
* ar fi bine să nu se folosească cuvinte exotice (adică să poată fi înțeleasă și de utilizatori cu 4 clase)<br />
<br />
==Comentarii==<br />
<br />
Am fost șocat să văd că în Windows 7 „pangrama” folosită pentru prezentarea fonturilor sună așa: „Agera vulpe roșie sare peste câinele cel leneș”. Ropote de aplauze... — [[User:AdiJapan|<font color="#004488">'''Adi'''</font>]][[User Talk:AdiJapan|<font color="#3377BB">Japan</font>]] 6 iulie 2010 08:45 (UTC)<br />
<br />
:Din câte știu eu și Vista și XP se află în aceeași situație. — [[Utilizator:Minisarm|Minisarm]] 6 iulie 2010 12:46 (UTC)<br />
<br />
::Din ce în ce mai bine. Înseamnă că au trecut atîția ani și nu s-au prins de gafă. Între timp am găsit că există mai multe pangrame pentru română: [http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_pangrams#Romanian vezi aici]. — [[User:AdiJapan|<font color="#004488">'''Adi'''</font>]][[User Talk:AdiJapan|<font color="#3377BB">Japan</font>]] 6 iulie 2010 16:47 (UTC)<br />
<br />
[[Categorie:De_actualizat]]<br />
[[Categorie:Tutorial]]</div>AdiJapanhttp://l10n.ro/index.php?title=iOS&diff=3721iOS2010-07-06T09:11:21Z<p>AdiJapan: actualizat</p>
<hr />
<div>[[Image:apple-logo.png||right]]<br />
<br />
== Suportate==<br />
* afișarea caracterelor românești în ambele lor variante<br />
* [[:Categorie:Tastatură|tastatură]], începând cu [[firmware]] 2.1.0<br />
** câteva defecte minore: [[:Categorie:Diacritice|diacriticele]] românești nu sunt puse imediat după litera simplă, iar în cazul lui Ă este ceva mai dificil de tastat (defecte rezolvate între timp).<br />
* setări locale (dată/timp/calendar)<br />
* interfață în limba română<br />
<br />
== Nesuportate==<br />
* corector ortografic<br />
* auto-complete (dicționar de unigrame)<br />
* manual<br />
<br />
== De făcut ==<br />
* prima dată activează-ți SSH-ul pe el<br />
* (în lucru - sorin) - Tastatură - http://code.google.com/p/iphoneshop/wiki/KeyboardDictionaryEditing - aici ultima versiune pare să fie 0.6 iar SVN-ul e neactualizat de mai mult de un an.<br />
* http://www.modmyifone.com/forums/file-mods/88591-iphoneshop-0-7-u-know-what-here-we-go-again.html - aici este versiunea 7.2 - pentru surse: open the iphoneshop.jar with rar and you will see class files in various folders , go to the kdict folder you 'll find what you need.<br />
* aici sunt dictionarele originale de pe 2.0.2 pt en,fr,de,it (pentru testări de decompresie) http://www.i18n.ro/download/unigrams_202_en_de_fr_it.zip<br />
<br />
== Resurse ==<br />
* [http://www.itwire.com/content/view/19540/1085/ how to hack the keyboard and number display format for any country]<br />
<br />
<br />
{{#jskitcomments:}}<br />
<br />
[[Categorie:Tutorial]]</div>AdiJapanhttp://l10n.ro/index.php?title=Pangram%C4%83&diff=3720Pangramă2010-07-06T08:45:56Z<p>AdiJapan: /* Recomandări cu privire la realizarea lor */ Windows 7</p>
<hr />
<div>== Panagrame ==<br />
* Bând whisky jazologul șprițuit vomă fix în tequila. (50) /mișu<br />
** probleme: vomă/jazolog<br />
* Azi Iliuţă va păpa în fugă jumări, bînd şi whisky qatarian exotic /mișu<br />
** qatarian<br />
<br />
== Recomandări cu privire la realizarea lor ==<br />
* să aibă o oarecare logică și să nu insulte pe nimeni ;)<br />
* cât mai scurte<br />
* să conțină toate diacriticele<br />
* trebuie utilizate toate caracterele din limbă și preferabil și cele din alfabetul englez<br />
* evidențiere probleme de genul: "0Oo" "1lIi" (mai ale L-mic și I mare - probabil Ilie e un cuvând bun pentru teste!)<br />
* glife speciale gen: "fl" <br />
* ar fi bine să avem și ghilimelele și semnele de punctuație<br />
* ar fi bine să nu se folosească cuvinte exotice (adică să poată fi înțeleasă și de utilizatori cu 4 clase)<br />
<br />
==Comentarii==<br />
<br />
Am fost șocat să văd că în Windows 7 „pangrama” folosită pentru prezentarea fonturilor sună așa: „Agera vulpe roșie sare peste câinele cel leneș”. Ropote de aplauze... — [[User:AdiJapan|<font color="#004488">'''Adi'''</font>]][[User Talk:AdiJapan|<font color="#3377BB">Japan</font>]] 6 iulie 2010 08:45 (UTC)<br />
<br />
[[Categorie:De_actualizat]]<br />
[[Categorie:Tutorial]]</div>AdiJapanhttp://l10n.ro/index.php?title=crash&diff=3718crash2010-07-06T08:05:54Z<p>AdiJapan: reorganizat puțin, listă de opțiuni</p>
<hr />
<div>*crash<br />
**incident<br />
**defecțiune<br />
**pană<br />
**oprire subită<br />
**eșec<br />
<br />
* crash report<br />
** raport incident<br />
<br />
* bug report<br />
** ? ( poate raport malfuncție ? - malfuncție nu este [încă?] în DEX, dar asta nu înseamnă că nu există. )<br />
** Raport defecțiune - parcă e mai românesc decât propunerea anterioară ;)<br />
<br />
== Sondaj ==<br />
<!--de actualizat--><br />
<br />
==Comentarii==<br />
<br />
* crash = fatal error (mereu?)<br />
* în vorbirea curentă se foloseste expresia "aplicația a crăpat"<br />
* totuși nu putem traduce "crash report" ca "raport crăpătură" ;)<br />
* nu putem folosit 'bușit', întrucât un program poate fi 'bușit' în sensul că necesită reinstalare dar asta nu înseamă că el și crapă<br />
<br />
[[Categorie:Sondaje]]<br />
[[Categorie:De_actualizat]]</div>AdiJapanhttp://l10n.ro/index.php?title=polish&diff=3717polish2010-07-06T07:47:25Z<p>AdiJapan: comentarii</p>
<hr />
<div>În româneşte, a polişa nu există, pentru că există a lustrui - sinonim perfect ?!<br />
<br />
1. a crea luciu 2. a rafina, a face ceva să arate mai bine{{nesemnat|Admin|21 decembrie 2007 03:18}}<br />
<br />
:Mi se pare traducere bună "a lustrui" --[[Utilizator:Reptila|Reptila]] 18 noiembrie 2009 06:09 (UTC)<br />
<br />
:Mie mi se pare mai normal să alegem şlefuit, gândindu-mă la negativ, astfel un-polished ar fi neşlefuit, şi nu nelustruit, nerafinat, nenetezit, nelucios. --[[Utilizator:Domnukalu|Domnukalu]] 7 ianuarie 2010 17:19<br />
<br />
Dar ''to polish'' se traduce foate bine prin lustruire? De acord, în engleză ''to polish'' poate fi folosit și în contextul unei simple spălări cu cârpa, dar în rest și ''polish'' și ''lustrui'' se referă la exact același lucru (minus '''un''' context). Nu înțeleg rostul sondajului. [[Utilizator:Vlad.mesco|Vlad.mesco]] 24 mai 2010 08:04 (UTC)<br />
<br />
<poll><br />
Ce variantă alegem?<br />
a crea luciu<br />
rafinare<br />
lustruire<br />
netezire<br />
şlefuire<br />
alta<br />
</poll><br />
<br />
== Propuneri alte denumiri ==<br />
Dacă aţi votat pentru altă denumire, lăsaţi mai jos o propunere.<br />
<br />
==Comentarii==<br />
<br />
Nu înțeleg contextul în care e folosit ''polish''. Are legătură cu informatica? — [[User:AdiJapan|<font color="#004488">'''Adi'''</font>]][[User Talk:AdiJapan|<font color="#3377BB">Japan</font>]] 6 iulie 2010 07:47 (UTC)<br />
<br />
[[Categorie:Sondaje]]<br />
[[Categorie:Termeni]]</div>AdiJapanhttp://l10n.ro/index.php?title=spaces-and-hyphens&diff=3716spaces-and-hyphens2010-07-06T07:26:14Z<p>AdiJapan: /* Comentarii */ cît am putut de scurt</p>
<hr />
<div>Stabilite:<br />
* space character - caracterul spaţiu<br />
* non-breaking hyphen - liniuţă de unire - [Unicode 2011; caracter cu specific IT; esenţial pentru limba română<br />
<br />
În dezbatere<br />
non breaking space - [adică nu poate fi despărțit la final de rând, Unicode 002D; caracter cu specific IT.<br />
* spaţiu inseparabil <br />
* spaţiu de unire<br />
<br />
<poll><br />
non breaking space?<br />
spaţiu inseparabil <br />
spaţiu de unire<br />
</poll><br />
<br />
==Comentarii==<br />
<br />
Se dă ca „stabilită” denumirea ''liniuță de unire'' pentru ''non-breaking hyphen''. Dar ''liniuță de unire'' înseamnă altceva, și anume e cratima din ''m-ai'' sau ''harcea-parcea'' (în al doilea caz e separabilă), sau cratimă în general. Dacă e non-breaking atunci trebuie numită ''cratimă inseparabilă''. Nu trebuie să luăm termeni consacrați și să le schimbăm cu forța sensul ca să-i adaptăm la noțiuni înrudite noi, pentru că apar confuzii.<br />
<br />
Și atunci e firesc să spunem și ''spațiu inseparabil''. La fel stau lucrurile și în franceză: ''tiret insécable'', ''éspace insécable'' (deși au și ei ''trait d'union''). --[[Utilizator:AdiJapan|AdiJapan]] 5 iulie 2010 09:19 (UTC)<br />
<br />
:În cartea „Îndreptar Ortografic, Ortoepic și de Punctuație”, univers enciclopedic, București, 2001, există două referiri:<br />
:*una la §300 („Cratima (liniuța de unire sau de despărțire)”) unde „ca semn de punctuație, cratima (liniuța de unire sau de despărțire) se folosește” în exemple precum (1.) încet‑încet, (2.) ici‑colo, (3.) două‑trei zile, (4.) șoseaua București‑Ploiești<br />
:*alta la §301 („Semnele ortografice”) unde „cratima [fără alt nume – nota mea] marchează rostirea împreună a două sau mai multe cuvinte, fie că lipsesc, [...] fie că nu lipsesc” cu exemple gen „l-am citit”, „să-mi arăți”, etc., dar trimite și la §150 (scrierea unor cuvinte compuse), la §178 (despărțirea cuvintelor în silabe), precum și mai sus la §300 punctul 3 (între două numerale).<br />
: Mie îmi pare a fi haotic. Pe de o parte, problema academiei este că nu înțelege necesitatea tehnică care apare la scrisul electronic, unde în situațiile „l-am”, „să-mi”, „e-mail”, etc. nu trebuie permisă despărțirea. Pe de altă parte, nu prea înțeleg care este problema în a asocia expresia „liniuța de unire” cu NBHy. Ok, Academia nu o face; ce mă/ne împiedică să o facem noi ? În plus „cratima inseparabilă” îmi pare greșit, cratima propriu-zisă nu este nici separabilă nici inseparabilă (cratima nu se separă ea însăși o bucățică în stânga și alta în dreapta), ci funcția ei este de a nu permite despărțirea ei de alte lucruri ce se află în jurul ei (și pe cale de consecință ca să zic așa, nici a acelor lucruri între ele). Dacă tot ar fi de apelat la termenul cratimă, atunci de ce nu „cratima de unire”, sau ceva de genul. -- [[Utilizator:Secarica|Cristian Secară]], 05.07.2010<br />
<br />
::Necazul cu ''liniuță de unire'' este că are alt sens decît ''non-breaking hyphen''. Deși există o suprapunere ea nu e exactă. Mai precis există liniuțe de unire care totuși se pot despărți la capătul rîndului, deci nu sînt cratime inseparabile. DOOM2 acceptă despărțirea la locul cratimei a compuselor de tipurile ''aducere-aminte'', ''dați-ne'', ba chiar și ''într-un'' (încălcînd astfel propria lor regulă foarte generală și foarte obligatorie a pronunțabilității).<br />
::Exemplele pe care le dai din ''Îndreptar'' arată că cel puțin în 2001 încă se făcea confuzie între cratimă și en-dash; ''șoseaua București–Ploiești'' nu se scrie cu cratimă. Deci într-adevăr se pare că lingviștii care se ocupă de normare nu se grăbesc să prindă trenul.<br />
::Cratima este inseparabilă în sensul că nu se separă de vecini (''non-breaking'' funcționează identic în engleză: nu e vorba că cratima nu se sparge în bucăți). La fel și cu spațiul inseparabil. Ar mai fi posibilitatea să le numim ''cratimă solidă / rigidă / dură'', dar necazul e că nu se pot aplica aceiași termeni și la spațiul inseparabil, care rămîne totuși flexibil ca lărgime chiar dacă nu permite separarea. --[[Utilizator:AdiJapan|AdiJapan]] 5 iulie 2010 16:02 (UTC)<br />
<br />
:::Varianta oficială, stipulată în ÎOOP din 2001, este că există doar două lungimi de liniuțe, 1. cratima pe post de semn de punctuație povestită la §300 (cu București-Ploiești ca exemplu) și pe post de semn de ortografie povestită la §301, fără mențiune de diferență de lungime între ele și 2. linia de dialog și de pauză povestită la §275 pe două pagini și jumătate. Despre 2. institutul de lingvistică o consideră doar că „are o lungime identică pentru cele două funcții, dar mai mare decât a cratimei” (a se vedea [http://www.secarica.ro/html/s-uri_si_t-uri.html aici], unde scrie cu cărămiziu „varianta scanată a acestui document poate fi descărcată și vizualizată aici etc.”). Ce să zic decât că așa scrie. Eu aș prefera să nu am nicio opinie proprie pe tema asta, pentru că n-am argumente nici pro nici contra (mai puțin, poate, faptul că pe gustul meu linia de dialog din cărțile vechi, din anii '60-'70, tipografic vorbind, este absurd de lungă, cu aspect hidos). Când a fost cu revizuirea standardului de tastatură am ținut cont de cerințele oficiale, nu de preferințele personale ale mele sau ale altcuiva, de aceea linia de dialog și de pauză a fost inclusă sub forma de en-dash (amplasat pe tasta cu hyphen/underscore, accesibil cu AltGr+Shift+tasta aia). E mult de povestit pe marginea acelui en-dash și altor liniuțe posibile, s-ar putea să fi făcut-o mai demult pe diacritice (parcă). În esență necesitatea unui em-dash nu a existat oficial (ci doar voci izolate care justificau existența lui), apăreau confuzii la inscripționarea tastelor, non-breaking hyphen oricum s-ar numi în română nu are corespondent grafic de inscripționare în standardele de tastatură de la ISO, etc.. Ionel Mugurel Ciobîcă este pasionat de liniuțe, cu ajutorul lui am conștientizat multitudinea lor, dar aș prefera totuși să rămân încadrat în zona oficială, documentată și documentabilă, pentru că numai așa se poate purta un dialog pe teme de internaționalizare și standardizare cu oricine care nu este implicat direct și/sau emoțional (mă refer la cineva străin cu care se poartă o discuție despre „cum e la noi”; dacă nici noi nu știm, ce să mai înțeleagă respectivul ? fie o persoană fizică oarecare, sau (mai rău) o firmă care trebuie să ofere suport pentru limba română). -- [[Utilizator:Secarica|Cristian Secară]] 05.07.2010<br />
<br />
:::M-am mai gândit la comentariul de mai sus cu „(''non-breaking'' funcționează identic în engleză: nu e vorba că cratima nu se sparge în bucăți)” și parcă ceva este mai subtil decât pare. Breaking news nu înseamnă știri care se rup, ci o rupere în firul știrilor. Similar, scoțând pe non- pentru analogie, breaking hyphen după mine nu ar fi o rupere a cratimei, ci o rupere a firului caracterelor de p'acolo unde se află și cratima. Este mai subtil, pe când separabil sau inseparabil îmi sună a ceva gen forță brută. Nu cred că „inseparabil” poate ține loc de „care nu permite separarea”. Mă rog, este un comentariu fără convingere și fără intenție de convingere. Poate mai auzim și alte păreri ... -- [[Utilizator:Secarica|Cristian Secară]] 05.07.2010<br />
<br />
::::Cu lungimea liniuțelor ai dreptate, ar trebui într-adevăr să preluăm doar ce este oficial. Nenorocirea este că și cei care fac norma așteaptă de fapt să vadă cum scriem noi, vorbitorii (mai exact cum scriu editurile prestigioase). Știi, normele lingvistice se decid prin observarea și sistematizarea uzului la vorbitorii culți. Mai rău, actualizarea normei se face cu o vizibilă moleșeală; dacă era să așteptăm pasivi am fi scris de exemplu și azi tot cu sedile. Dar lungimea liniuțelor e subiect pentru alte discuții.<br />
::::Apropo de inscripționare, cratima și spațiul de care vorbim sînt caractere speciale folosite rar, deci nu e nevoie să figureze pe tastatură. Ele pot fi (și adesea sînt) suportate de editoarele de text, prin combinații de taste sau prin meniuri. Ele pot fi de asemenea produse automat de soft, de exemplu de un corector ortografic sau de un formator imediat (cel care face înlocuiri automate pe măsură ce scrii), pe baza unor reguli specifice limbii respective sau mai generale. Dar și ăsta e alt subiect.<br />
::::Revenind la denumire, după părerea mea ''inseparabil'' este un termen chiar mai bun decît ''non-breaking''. Poate părea ciudat ca o traducere să fie mai bună decît originalul, dar cuvîntul ''break'' sugerează mai mult ruperea în două părți a unui obiect care era întreg, în timp ce ''a separa'' sugerează despărțirea a două obiecte care doar stăteau împreună. Conform dicționarului, ''inseparabil'' înseamnă „care nu se poate separa”, adică exact ce ne trebuie nouă, o cratimă sau un spațiu care nu se poate separa de vecini. ''Inseparabil'' este mai bun și decît echivalentul francez ''insécable'', care înseamnă „indivizibil, care nu se poate tăia” (cu originea în latinescul ''secare'', „a tăia”).<br />
::::Legat tot de nume, într-o vreme foloseam în același scop termenul ''neîntreruptibil(ă)'', care mi se pare că sugerează și el foarte bine sensul, dar din păcate nu e în dicționar, deci ar întîmpina rezistență. --[[Utilizator:AdiJapan|AdiJapan]] 6 iulie 2010 02:30 (UTC)<br />
<br />
:::::Punctat:<br />
:::::*din punctul de vedere al standardului, este o necesitate ca orice caracter (sau funcție) menționat în standard să aibă un simbol asociat; că ajunge să fie inscripționat sau nu pe tastaturile fizice de PC, este altceva; space are, non-breaking space are, soft hyphen nu are, non-breaking hyphen nu are<br />
:::::*faptul că NBHy poate fi generat pe alte căi decât prin tastare dedicată a fost unul dintre motivele pentru care n-am insistat pentru introducerea lui (dar n-a fost singurul motiv)<br />
:::::*pe gustul meu ar fi mai nimerită o denumire care să sugereze că nu permite separarea, nu că nu se poate separa; parcă (?) ''neîntreruptibil(ă)'' intră la categoria asta, iar faptul că nu este în dicționar '''azi''' nu reprezintă o piedică insurmontabilă, cu condiția să fie ce trebuie și justificat ca necesitate -- [[Utilizator:Secarica|Cristian Secară]] 06.07.2010<br />
<br />
::::::Ca să păstrăm discuția concisă ar trebui s-o limităm la subiect, după cum îmi spuneai. Ne întindem prea mult dacă vorbim și de simboluri asociate, și de cum se generează caracterele.<br />
::::::În ce privește denumirea mie diferența de nuanță între „nu permite separarea” și „nu se poate separa” mi se pare nesemnificativă. Ideea este că, în intenția celui care scrie, acel spațiu sau acea cratimă trebuie să rămînă împreună cu vecinii. Ce vor face alții (oameni sau mașini) cu textul în cauză e altă treabă. Important în standardizarea caracterelor este ca autorul să-și poată transmite clar intenția. În cazul de față intenția autorului este: „Vreau să nu se separe spațiul/cratima de ce e în jur.” După mine ''inseparabil'' transmite bine mesajul ăsta. Nici în engleză nu apare distincția de care spui. ''Non-breaking'' înseamnă „care nu se desparte”, fără nuanțe de permisiune sau posibilitate. Oricum, prin editarea textului orice interdicție și orice imposibilitate dispar. — [[User:AdiJapan|<font color="#004488">'''Adi'''</font>]][[User Talk:AdiJapan|<font color="#3377BB">Japan</font>]] 6 iulie 2010 07:26 (UTC)<br />
<br />
[[Categorie:Sondaje]]<br />
[[Categorie:Termeni]]</div>AdiJapanhttp://l10n.ro/index.php?title=macro&diff=3714macro2010-07-06T06:59:13Z<p>AdiJapan: macrouri</p>
<hr />
<div>Cum se traduce cel mai corect macro?<br />
* macro/macrouri ?<br />
* macrocomandă/macrocomenzi ?<br />
<br />
---<br />
<br />
Aș zice că macrou, macrouri (că e la fel cu peștele, ghinion...).<br />
<br />
Macrocomandă e un caz particular, deci incorect în cazul general: un macrou nu trebuie să fie neapărat o comandă. În general, este doar un șir obținut din alte șiruri prin substituții succesive.<br />
<br />
---<br />
<br />
Mai degrabă macro, macrouri. În programare am auzit din totdeauna că „am un macro”, „am făcut un macro”, „fă un macro”.<br />
La plural ar putea fi macrouri, preferabil scris cu precizarea accentului (mácrouri).<br />
<br />
(Cristi Secară)<br />
<br />
:Apropo de accent am o observație, care însă nu schimbă cu nimic datele problemei. Pluralul ''macrouri'' nu prea are cum să fie cu accentul pe ''a'', chiar dacă singularul acolo îl are și chiar dacă regula generală e că accentul cade pe aceeași poziție în singular și în plural. În cuvintele adaptate numai parțial la limbă accentul se mută uneori. De exemplu, în cazul unor cuvinte similare cu ''macro'', precum ''radio'', ''duo'', ''veto'', ''zero'', la plural accentul ajunge pe ''o''-ul dinaintea terminației: ''radióuri'', ''zeróuri'' etc. La fel se pune problema și pentru forma cu articol hotărît: ''radióul'', ''zeróul'' etc. Există totuși și ezitări la excepția asta, unele consemnate în dicționar: ''mámboul'', ''pésoul'' etc.<br />
:La obiect, și eu optez tot pentru ''macro''. — [[User:AdiJapan|<font color="#004488">'''Adi'''</font>]][[User Talk:AdiJapan|<font color="#3377BB">Japan</font>]] 6 iulie 2010 06:59 (UTC)<br />
<br />
[[Categorie:Termeni]]</div>AdiJapanhttp://l10n.ro/index.php?title=spaces-and-hyphens&diff=3711spaces-and-hyphens2010-07-06T02:30:15Z<p>AdiJapan: /* Comentarii */ răspuns</p>
<hr />
<div>Stabilite:<br />
* space character - caracterul spaţiu<br />
* non-breaking hyphen - liniuţă de unire - [Unicode 2011; caracter cu specific IT; esenţial pentru limba română<br />
<br />
În dezbatere<br />
non breaking space - [adică nu poate fi despărțit la final de rând, Unicode 002D; caracter cu specific IT.<br />
* spaţiu inseparabil <br />
* spaţiu de unire<br />
<br />
<poll><br />
non breaking space?<br />
spaţiu inseparabil <br />
spaţiu de unire<br />
</poll><br />
<br />
==Comentarii==<br />
<br />
Se dă ca „stabilită” denumirea ''liniuță de unire'' pentru ''non-breaking hyphen''. Dar ''liniuță de unire'' înseamnă altceva, și anume e cratima din ''m-ai'' sau ''harcea-parcea'' (în al doilea caz e separabilă), sau cratimă în general. Dacă e non-breaking atunci trebuie numită ''cratimă inseparabilă''. Nu trebuie să luăm termeni consacrați și să le schimbăm cu forța sensul ca să-i adaptăm la noțiuni înrudite noi, pentru că apar confuzii.<br />
<br />
Și atunci e firesc să spunem și ''spațiu inseparabil''. La fel stau lucrurile și în franceză: ''tiret insécable'', ''éspace insécable'' (deși au și ei ''trait d'union''). --[[Utilizator:AdiJapan|AdiJapan]] 5 iulie 2010 09:19 (UTC)<br />
<br />
:În cartea „Îndreptar Ortografic, Ortoepic și de Punctuație”, univers enciclopedic, București, 2001, există două referiri:<br />
:*una la §300 („Cratima (liniuța de unire sau de despărțire)”) unde „ca semn de punctuație, cratima (liniuța de unire sau de despărțire) se folosește” în exemple precum (1.) încet‑încet, (2.) ici‑colo, (3.) două‑trei zile, (4.) șoseaua București‑Ploiești<br />
:*alta la §301 („Semnele ortografice”) unde „cratima [fără alt nume – nota mea] marchează rostirea împreună a două sau mai multe cuvinte, fie că lipsesc, [...] fie că nu lipsesc” cu exemple gen „l-am citit”, „să-mi arăți”, etc., dar trimite și la §150 (scrierea unor cuvinte compuse), la §178 (despărțirea cuvintelor în silabe), precum și mai sus la §300 punctul 3 (între două numerale).<br />
: Mie îmi pare a fi haotic. Pe de o parte, problema academiei este că nu înțelege necesitatea tehnică care apare la scrisul electronic, unde în situațiile „l-am”, „să-mi”, „e-mail”, etc. nu trebuie permisă despărțirea. Pe de altă parte, nu prea înțeleg care este problema în a asocia expresia „liniuța de unire” cu NBHy. Ok, Academia nu o face; ce mă/ne împiedică să o facem noi ? În plus „cratima inseparabilă” îmi pare greșit, cratima propriu-zisă nu este nici separabilă nici inseparabilă (cratima nu se separă ea însăși o bucățică în stânga și alta în dreapta), ci funcția ei este de a nu permite despărțirea ei de alte lucruri ce se află în jurul ei (și pe cale de consecință ca să zic așa, nici a acelor lucruri între ele). Dacă tot ar fi de apelat la termenul cratimă, atunci de ce nu „cratima de unire”, sau ceva de genul. -- [[Utilizator:Secarica|Cristian Secară]], 05.07.2010<br />
<br />
::Necazul cu ''liniuță de unire'' este că are alt sens decît ''non-breaking hyphen''. Deși există o suprapunere ea nu e exactă. Mai precis există liniuțe de unire care totuși se pot despărți la capătul rîndului, deci nu sînt cratime inseparabile. DOOM2 acceptă despărțirea la locul cratimei a compuselor de tipurile ''aducere-aminte'', ''dați-ne'', ba chiar și ''într-un'' (încălcînd astfel propria lor regulă foarte generală și foarte obligatorie a pronunțabilității).<br />
::Exemplele pe care le dai din ''Îndreptar'' arată că cel puțin în 2001 încă se făcea confuzie între cratimă și en-dash; ''șoseaua București–Ploiești'' nu se scrie cu cratimă. Deci într-adevăr se pare că lingviștii care se ocupă de normare nu se grăbesc să prindă trenul.<br />
::Cratima este inseparabilă în sensul că nu se separă de vecini (''non-breaking'' funcționează identic în engleză: nu e vorba că cratima nu se sparge în bucăți). La fel și cu spațiul inseparabil. Ar mai fi posibilitatea să le numim ''cratimă solidă / rigidă / dură'', dar necazul e că nu se pot aplica aceiași termeni și la spațiul inseparabil, care rămîne totuși flexibil ca lărgime chiar dacă nu permite separarea. --[[Utilizator:AdiJapan|AdiJapan]] 5 iulie 2010 16:02 (UTC)<br />
<br />
:::Varianta oficială, stipulată în ÎOOP din 2001, este că există doar două lungimi de liniuțe, 1. cratima pe post de semn de punctuație povestită la §300 (cu București-Ploiești ca exemplu) și pe post de semn de ortografie povestită la §301, fără mențiune de diferență de lungime între ele și 2. linia de dialog și de pauză povestită la §275 pe două pagini și jumătate. Despre 2. institutul de lingvistică o consideră doar că „are o lungime identică pentru cele două funcții, dar mai mare decât a cratimei” (a se vedea [http://www.secarica.ro/html/s-uri_si_t-uri.html aici], unde scrie cu cărămiziu „varianta scanată a acestui document poate fi descărcată și vizualizată aici etc.”). Ce să zic decât că așa scrie. Eu aș prefera să nu am nicio opinie proprie pe tema asta, pentru că n-am argumente nici pro nici contra (mai puțin, poate, faptul că pe gustul meu linia de dialog din cărțile vechi, din anii '60-'70, tipografic vorbind, este absurd de lungă, cu aspect hidos). Când a fost cu revizuirea standardului de tastatură am ținut cont de cerințele oficiale, nu de preferințele personale ale mele sau ale altcuiva, de aceea linia de dialog și de pauză a fost inclusă sub forma de en-dash (amplasat pe tasta cu hyphen/underscore, accesibil cu AltGr+Shift+tasta aia). E mult de povestit pe marginea acelui en-dash și altor liniuțe posibile, s-ar putea să fi făcut-o mai demult pe diacritice (parcă). În esență necesitatea unui em-dash nu a existat oficial (ci doar voci izolate care justificau existența lui), apăreau confuzii la inscripționarea tastelor, non-breaking hyphen oricum s-ar numi în română nu are corespondent grafic de inscripționare în standardele de tastatură de la ISO, etc.. Ionel Mugurel Ciobîcă este pasionat de liniuțe, cu ajutorul lui am conștientizat multitudinea lor, dar aș prefera totuși să rămân încadrat în zona oficială, documentată și documentabilă, pentru că numai așa se poate purta un dialog pe teme de internaționalizare și standardizare cu oricine care nu este implicat direct și/sau emoțional (mă refer la cineva străin cu care se poartă o discuție despre „cum e la noi”; dacă nici noi nu știm, ce să mai înțeleagă respectivul ? fie o persoană fizică oarecare, sau (mai rău) o firmă care trebuie să ofere suport pentru limba română). -- [[Utilizator:Secarica|Cristian Secară]] 05.07.2010<br />
<br />
:::M-am mai gândit la comentariul de mai sus cu „(''non-breaking'' funcționează identic în engleză: nu e vorba că cratima nu se sparge în bucăți)” și parcă ceva este mai subtil decât pare. Breaking news nu înseamnă știri care se rup, ci o rupere în firul știrilor. Similar, scoțând pe non- pentru analogie, breaking hyphen după mine nu ar fi o rupere a cratimei, ci o rupere a firului caracterelor de p'acolo unde se află și cratima. Este mai subtil, pe când separabil sau inseparabil îmi sună a ceva gen forță brută. Nu cred că „inseparabil” poate ține loc de „care nu separă”. Mă rog, este un comentariu fără convingere și fără intenție de convingere. Poate mai auzim și alte păreri ... -- [[Utilizator:Secarica|Cristian Secară]] 05.07.2010<br />
<br />
::::Cu lungimea liniuțelor ai dreptate, ar trebui într-adevăr să preluăm doar ce este oficial. Nenorocirea este că și cei care fac norma așteaptă de fapt să vadă cum scriem noi, vorbitorii (mai exact cum scriu editurile prestigioase). Știi, normele lingvistice se decid prin observarea și sistematizarea uzului la vorbitorii culți. Mai rău, actualizarea normei se face cu o vizibilă moleșeală; dacă era să așteptăm pasivi am fi scris de exemplu și azi tot cu sedile. Dar lungimea liniuțelor e subiect pentru alte discuții.<br />
::::Apropo de inscripționare, cratima și spațiul de care vorbim sînt caractere speciale folosite rar, deci nu e nevoie să figureze pe tastatură. Ele pot fi (și adesea sînt) suportate de editoarele de text, prin combinații de taste sau prin meniuri. Ele pot fi de asemenea produse automat de soft, de exemplu de un corector ortografic sau de un formator imediat (cel care face înlocuiri automate pe măsură ce scrii), pe baza unor reguli specifice limbii respective sau mai generale. Dar și ăsta e alt subiect.<br />
::::Revenind la denumire, după părerea mea ''inseparabil'' este un termen chiar mai bun decît ''non-breaking''. Poate părea ciudat ca o traducere să fie mai bună decît originalul, dar cuvîntul ''break'' sugerează mai mult ruperea în două părți a unui obiect care era întreg, în timp ce ''a separa'' sugerează despărțirea a două obiecte care doar stăteau împreună. Conform dicționarului, ''inseparabil'' înseamnă „care nu se poate separa”, adică exact ce ne trebuie nouă, o cratimă sau un spațiu care nu se poate separa de vecini. ''Inseparabil'' este mai bun și decît echivalentul francez ''insécable'', care înseamnă „indivizibil, care nu se poate tăia” (cu originea în latinescul ''secare'', „a tăia”).<br />
::::Legat tot de nume, într-o vreme foloseam în același scop termenul ''neîntreruptibil(ă)'', care mi se pare că sugerează și el foarte bine sensul, dar din păcate nu e în dicționar, deci ar întîmpina rezistență. --[[Utilizator:AdiJapan|AdiJapan]] 6 iulie 2010 02:30 (UTC)<br />
<br />
[[Categorie:Sondaje]]<br />
[[Categorie:Termeni]]</div>AdiJapanhttp://l10n.ro/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Utilizator:Secarica&diff=3706Discuție Utilizator:Secarica2010-07-05T16:07:46Z<p>AdiJapan: /* Precizare */ ok</p>
<hr />
<div>==Precizare==<br />
<br />
Țin să-mi iau o piatră de pe inimă. N-aș vrea să credeți că dacă vă contrazic o fac din simpla plăcere de a mă angaja în conflicte. De fapt trebuie să vă spun că vă contrazic numai cu mari rezerve, pentru că respect ce ați făcut pentru intrarea limbii române în normalitate, în mediul digital și nu numai. Ani la rînd v-am folosit driverul de tastatură și l-am recomandat la rîndul meu cu căldură și altora. Cred că v-am mai spus asta undeva (poate la Softpedia?), dar nu știu dacă vă mai amintiți de mine.<br />
<br />
În concluzie vă rog să nu mi-o luați în nume de rău. Îmi iau precauția să v-o spun, pentru că pe internet e ușor să-ți bănuiești adversarul de răutate. --[[Utilizator:AdiJapan|AdiJapan]] 5 iulie 2010 10:10 (UTC)<br />
<br />
:Adversar ? Asta cred că este o deformare de la forumuri (sau poate Wikipedia). Nu, nu este cazul, sau eu nu percep lucrurile așa. Consider că discuțiile în contradictoriu dar argumentate sunt în general constructive, utile atât participanților la discuție cât și altor cititori care urmăresc ideea detașat sau interesat. Ce-i drept există o și problemă, anume că dacă discuția se lungește, chiar și argumentat, devine un chin pentru cel care vrea să sintetizeze concluziile. Nu mă apuc să dau raportul la schimbările sau completările pe care le fac, însă au fost și vor mai fi destule situații în cadrul traducerilor de care mă ocup (puține de altfel) unde am schimbat câte ceva în urma discuțiilor de pe lista diacritice, sau în urma ajustării unor termeni în glosar, sau (mai rar) după citirea unor comentarii aici la terminologie (este adevărat că nu cu creierul spălat, ci cu reținere și uneori combinat cu discuții cu colegi, prieteni, sau nevastă :)<br />
<br />
:Despre amintirea unui anume fir de discuție pe Softpedia sau altundeva, nu, sau doar vag în cel mai bun caz, dar de AdiJapan ca prezență pe un forum (nu mai știu care, posibil Softpedia) îmi aduc aminte, pentru că ieșiseră scântei pe undeva (fără legătură cu mine) și țin minte că argumentele lui AdiJapan îmi păreau corecte, deși exprimate cam fără loc la replică :)<br />
<br />
:(din partea mea renunță la formula de politețe, oi fi eu așa mai babalâc ca ani, dar nu cadrează aici și nici nu este cazul) (Cristian Secară, 05.07.2010)<br />
<br />
::De acord în toate privințele. [[Utilizator:AdiJapan|AdiJapan]] 5 iulie 2010 16:07 (UTC)</div>AdiJapanhttp://l10n.ro/index.php?title=spaces-and-hyphens&diff=3705spaces-and-hyphens2010-07-05T16:02:09Z<p>AdiJapan: /* Comentarii */ re</p>
<hr />
<div>Stabilite:<br />
* space character - caracterul spaţiu<br />
* non-breaking hyphen - liniuţă de unire - [Unicode 2011; caracter cu specific IT; esenţial pentru limba română<br />
<br />
În dezbatere<br />
non breaking space - [adică nu poate fi despărțit la final de rând, Unicode 002D; caracter cu specific IT.<br />
* spaţiu inseparabil <br />
* spaţiu de unire<br />
<br />
<poll><br />
non breaking space?<br />
spaţiu inseparabil <br />
spaţiu de unire<br />
</poll><br />
<br />
==Comentarii==<br />
<br />
Se dă ca „stabilită” denumirea ''liniuță de unire'' pentru ''non-breaking hyphen''. Dar ''liniuță de unire'' înseamnă altceva, și anume e cratima din ''m-ai'' sau ''harcea-parcea'' (în al doilea caz e separabilă), sau cratimă în general. Dacă e non-breaking atunci trebuie numită ''cratimă inseparabilă''. Nu trebuie să luăm termeni consacrați și să le schimbăm cu forța sensul ca să-i adaptăm la noțiuni înrudite noi, pentru că apar confuzii.<br />
<br />
Și atunci e firesc să spunem și ''spațiu inseparabil''. La fel stau lucrurile și în franceză: ''tiret insécable'', ''éspace insécable'' (deși au și ei ''trait d'union''). --[[Utilizator:AdiJapan|AdiJapan]] 5 iulie 2010 09:19 (UTC)<br />
<br />
:În cartea „Îndreptar Ortografic, Ortoepic și de Punctuație”, univers enciclopedic, București, 2001, există două referiri:<br />
:*una la §300 („Cratima (liniuța de unire sau de despărțire)”) unde „ca semn de punctuație, cratima (liniuța de unire sau de despărțire) se folosește” în exemple precum (1.) încet‑încet, (2.) ici‑colo, (3.) două‑trei zile, (4.) șoseaua București‑Ploiești<br />
:*alta la §301 („Semnele ortografice”) unde „cratima [fără alt nume – nota mea] marchează rostirea împreună a două sau mai multe cuvinte, fie că lipsesc, [...] fie că nu lipsesc” cu exemple gen „l-am citit”, „să-mi arăți”, etc., dar trimite și la §150 (scrierea unor cuvinte compuse), la §178 (despărțirea cuvintelor în silabe), precum și la mai sus la §300 punctul 3 (între două numerale).<br />
: Mie îmi pare a fi haotic. Pe de o parte, problema academiei este că nu înțelege necesitatea tehnică care apare la scrisul electronic, unde în situațiile „l-am”, „să-mi”, „e-mail”, etc. nu trebuie permisă despărțirea. Pe de altă parte, nu prea înțeleg care este problema în a asocia expresia „liniuța de unire” cu NBHy. Ok, Academia nu o face; ce mă/ne împiedică să o facem noi ? În plus „cratima inseparabilă” îmi pare greșit, cratima propriu-zisă nu este nici separabilă nici inseparabilă (cratima nu se separă ea însăși o bucățică în stânga și alta în dreapta), ci funcția ei este de a nu permite despărțirea ei de alte lucruri ce se află în jurul ei (și pe cale de consecință ca să zic așa, nici a acelor lucruri între ele). Dacă tot ar fi de apelat la termenul cratimă, atunci de ce nu „cratima de unire”, sau ceva de genul. --[[Utilizator:Secarica|Cristian Secară]], 05.07.2010<br />
<br />
::Necazul cu ''liniuță de unire'' este că are alt sens decît ''non-breaking hyphen''. Deși există o suprapunere ea nu e exactă. Mai precis există liniuțe de unire care totuși se pot despărți la capătul rîndului, deci nu sînt cratime inseparabile. DOOM2 acceptă despărțirea la locul cratimei a compuselor de tipurile ''aducere-aminte'', ''dați-ne'', ba chiar și ''într-un'' (încălcînd astfel propria lor regulă foarte generală și foarte obligatorie a pronunțabilității).<br />
::Exemplele pe care le dai din ''Îndreptar'' arată că cel puțin în 2001 încă se făcea confuzie între cratimă și en-dash; ''șoseaua București–Ploiești'' nu se scrie cu cratimă. Deci într-adevăr se pare că lingviștii care se ocupă de normare nu se grăbesc să prindă trenul.<br />
::Cratima este inseparabilă în sensul că nu se separă de vecini (''non-breaking'' funcționează identic în engleză: nu e vorba că cratima nu se sparge în bucăți). La fel și cu spațiul inseparabil. Ar mai fi posibilitatea să le numim ''cratimă solidă / rigidă / dură'', dar necazul e că nu se pot aplica aceiași termeni și la spațiul inseparabil, care rămîne totuși flexibil ca lărgime chiar dacă nu permite separarea. --[[Utilizator:AdiJapan|AdiJapan]] 5 iulie 2010 16:02 (UTC)<br />
<br />
[[Categorie:Sondaje]]<br />
[[Categorie:Termeni]]</div>AdiJapanhttp://l10n.ro/index.php?title=merge&diff=3701merge2010-07-05T10:43:03Z<p>AdiJapan: /* Alte propuneri */ exemple</p>
<hr />
<div><poll><br />
merge<br />
a fuziona<br />
a combina<br />
a îmbina<br />
</poll><br />
<br />
== Note ==<br />
* a combina este deja traducere pentru "combine"<br />
* merge este folosit adeseori impreuna cu [[split-splitter|split]]<br />
* pentru moment am identificat utilizarea lui merge la celule si tabele (dacă știți alte contexte adăugați-le aici)<br />
<br />
==Alte propuneri==<br />
<br />
* ''a uni'' --- folosit sistematic la Wikipedia. --[[Utilizator:AdiJapan|AdiJapan]] 5 iulie 2010 07:41 (UTC)<br />
*:În cazul ăsta cum rămâne cu join ? Exemple (Inkscape): Try to optimize paths by joining adjacent Bezier curve segments, Join selected nodes, Join selected endnodes with a new segment; în același program există însă și Merge gradient handles, Merge vanishing points; iar din percepția mea pe care o consider [http://en.wikipedia.org/wiki/Merge confirmată aici], combinarea sugerată de merge presupune uneori și o întrepătrundere a lucrurilor mergiuite, pe când unirea – eu cel puțin – o percep doar ca pe o alipire (Cristian Secară)<br />
*:Și mi-am mai adus aminte de ceva: dacă am două ceva care conțin, pe alocuri, aceleași date, produsul rezultat în urma operației „merge” va conține o singură apariție a acelor date (ele nu rămân în duplicat); se poate spune același lucru dacă „join”, respectiv dacă zic unește ? (nu îmi dau seama) (Cristian Secară)<br />
*:De fapt, cred că lururile sunt (și) mai complicate: tot la Inkscape există și „combine” ca atare; exemple: Combine -> Combine several paths into one, Select object(s) to combine (Cristian Secară)<br />
*::E una din multele probleme ale traducătorilor: fiecare limbă are termeni care denumesc anumite colecții de noțiuni, dar limbile diferă între ele în felul cum își grupează noțiunile pentru a le denumi cu un termen comun. De-asta e foarte important ca glosarul să precizeze și domeniul sau contextul în care apare un termen. Rar se pot da traduceri care să funcționeze optim în orice context.<br />
*::Așa este, diferența între ''merge'' și ''join'' este că ''merge'' presupune un amestec și păstrarea cîte unei singure instanțe din elementele care se repetă, pe cînd ''join'' este doar ''a alipi''. Pe de altă parte avem ''join a community'', care iarăși se traduce altfel în română.<br />
*::În Inkscape arcele Bézier și nodurile se unesc, iar degradeurile și punctele de fugă se combină.<br />
*::Dar la Wikipedia cînd avem două articole despre același subiect spunem că le unim, nu le combinăm (la Wikipedia în engleză operația se numește ''merge''), deși textul final nu conține repetiții. Tot așa, cînd două firme operează un ''merger'' spunem că se unesc, nu că se combină. Diferența de sens între cele două cuvinte nu e mare, ci doar de nuanță, dar e suficient ca să influențeze uzul. În ''a uni'' se pune mai mult accentul pe tranziția de la separat la împreună, în timp ce la ''a combina'' accentul e pe amestec, întrepătrundere.<br />
*::La celule de tabel probabil că tot ''a uni'' e de preferat, fiindcă nu e vorba de un amestec, ci de o alipire. [[Utilizator:AdiJapan|AdiJapan]] 5 iulie 2010 10:43 (UTC)</div>AdiJapanhttp://l10n.ro/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Utilizator:Secarica&diff=3697Discuție Utilizator:Secarica2010-07-05T10:10:11Z<p>AdiJapan: precizare</p>
<hr />
<div>==Precizare==<br />
<br />
Țin să-mi iau o piatră de pe inimă. N-aș vrea să credeți că dacă vă contrazic o fac din simpla plăcere de a mă angaja în conflicte. De fapt trebuie să vă spun că vă contrazic numai cu mari rezerve, pentru că respect ce ați făcut pentru intrarea limbii române în normalitate, în mediul digital și nu numai. Ani la rînd v-am folosit driverul de tastatură și l-am recomandat la rîndul meu cu căldură și altora. Cred că v-am mai spus asta undeva (poate la Softpedia?), dar nu știu dacă vă mai amintiți de mine.<br />
<br />
În concluzie vă rog să nu mi-o luați în nume de rău. Îmi iau precauția să v-o spun, pentru că pe internet e ușor să-ți bănuiești adversarul de răutate. --[[Utilizator:AdiJapan|AdiJapan]] 5 iulie 2010 10:10 (UTC)</div>AdiJapanhttp://l10n.ro/index.php?title=cancel&diff=3694cancel2010-07-05T09:52:53Z<p>AdiJapan: /* Comentarii */ răspuns</p>
<hr />
<div>'''Cancel''' ca buton:<br />
<poll><br />
Traducere pentru Cancel utilizat ca buton<br />
Renunță<br />
Abandon<br />
Revocă<br />
Anulare / Anulează<br />
</poll><br />
<br />
Argumente:<br />
* a renunța / Renunță / Renunțare<br />
** utilizat cu precădere în traducerile '''Gnome'''<br />
** utilizat în traducerile unor programe cross-platform, de exemplu '''Mozilla Firefox, Pidgin, Opera, VLC media player'''<br />
* a revoca / Revocă / Revocare<br />
** utilizat cu precădere în traducerile '''Microsoft'''<br />
** greșit conceptual ca traducere a lui Cancel<br />
* a anula / Anulează / Anulare<br />
** utilizat în traducerile '''Adobe'''<br />
** utilizat în traducerile independente ale mai multor programe pe platforma Windows<br />
** utilizat în traducerile unor meniuri de telefoane<br />
** oferit în dicționarele englez-român ca primă variantă<br />
** prezent în vorbirea curentă ca variantă aproape exclusivă ca traducere a lui „cancel” (aproape în orice situație)<br />
** utilizat aproape exclusiv în traducerile în franceză și italiană, cele două limbi cu care se înrudește cel mai mult româna<br />
<br />
Propuneri greșite:<br />
* Oprește - creează confuzie, se suprapune cu STOP<br />
<br />
=== Resurse utile ===<br />
* http://studentclub.ro/tudorg/archive/2008/02/25/revoc-vs-renun.aspx<br />
<br />
== Comentarii ==<br />
<br />
* „'''Renunț'''”, nu Renunță. Este vorba de traducerea formei ''Cancel'' care înseamnă „Renunț la comanda anterioară, la comanda pe care o doream inițial, dar m‑am răzgîndit, deci RENUNȚ”{{nesemnat|Cattus Thraex|3 martie 2008 12:09}}<br />
<br />
* Referitor la comentariul 1, nu, NU este vorba despre sentimentele din punctul de vedere al utilizatorului, ci despre o comandă care este dată programului. Utilizatorul îi ''comandă'' programului Renunță [la tot] ! (sau eventual Anulează [tot] !). (Cristian Secară, 27.09.2008)<br />
<br />
* Nu sunt de acord ca traducerea să fie „'''Anulează'''”, sunt total de acord pentru „'''Renunţă'''”. În majoritatea cazurilor este cel mai potrivit şi spun asta pentru că de multe ori comanda „'''Anulează'''” m-a derutat. Cealaltă niciodată. Şi am să dau un exemplu recent. De exemplu, acum la Google Maps Maker, atunci când ai opţiunea să moderezi locaţiile altor utilizatori, apeşi pe „'''Moderează'''”. Bun, acum faci ceva modificări pe acolo şi ulterior observi în stânga un buton „'''Anulează'''”. Acum stai să te gândeşti, oare cu acel buton anulez locaţia creată de acel utilizator? Când colo acel buton este pentru a renunţa tu la editare. Deci, dacă cel care a creat denumirea pe buton scria „'''Renunţă'''”, ştiam sigur că renunţ la modificările mele şi nu duce la anularea/moderarea altui utilizator. Aşa se întâmplă deseori. Chiar şi în majoritatea dialogurilor Windows-ului. Deci „'''Renunţă'''” e cel mai potrivit. --[[Utilizator:Reptila|Reptila]] 22 noiembrie 2009 05:51 (UTC)<br />
<br />
*Nu înțeleg ce are lumea cu '''Revocă'''. A revoca înseamnă a retrage o comandă dată anterior. De exemplu cînd apeși în meniu pe „Salvează” de fapt dai comanda să fie pornită rutina de salvare. Pe drum te răzgîndești și ''revoci'' comanda. În privința asta nu există nici o diferență semantică față de '''Anulează''', amîndouă sînt la fel de bune. În schimb '''Renunță''' mi se pare cel mai nepotrivit din toate trei, pentru că nu softul renunță la ceva, ci utilizatorul; renunțarea presupune o dorință, iar softul nu e capabil de asemenea sentimente. Mai în glumă mai în serios, butonul s-ar mai putea numi și '''Sau lasă.''' --[[Utilizator:AdiJapan|AdiJapan]] 5 iulie 2010 04:55 (UTC)<br />
<br />
*În răspuns la comentariul de mai sus cu „''Nu înțeleg ce are lumea cu '''Revocă'''.''”, reproduc aici ce am scris mai demult [http://studentclub.ro/tudorg/archive/2008/02/25/revoc-vs-renun.aspx pe blogul lui Tudor Galoș]; azi poate că aș fi mai ponderat în privința calificativului „aberație”, dar deocamdată mă rezum la a cita întocmai:<br />
**''Problema unu: a pune pe cineva care nu știe o limbă străină să învețe ce-i aia revocare, deja este o aberație. Acest termen nu este folosit în vorbirea curentă, cu excepția sferelor juridic și politic.''<br />
**''Problema doi: termenul este folosit greșit. Nu înțeleg cum de lingviștii (sau lingvistul ?) de la Microsoft (RO ?) nu s-a sesizat pe tema asta. Revocare se referă la un fapt consumat a cărui stare trebuie adusă la o situație anterioară: s-a înfăptuit ceva (hotărâre judecătorească, decret), după care intervine o revocare care anulează ceva _deja_produs_ la un moment anterior. Nu se poate aplica în contextul lui „cancel” de la programele de calculator. Dacă vreau să salvez ceva dar mă răzgândesc când sunt cu dialogul în față, normal este să-i dau calculatorului comanda „renunță”, sau eventual „anulează [intenția]”, dar în niciun caz „revocă”. Să revoce ce ? Eu nu am apucat să comand nimic altceva, a revoca în această situație sau multe altele similare este o absurditate.''<br />
**''Mai degrabă așa cum remarca odată Andrei Popescu pe lista diacritice, a revoca ar fi trebuit folosit ca traducere pentru „undo” pentru că în acel caz chiar face ce zice, deși în acest caz ne întoarcem la problema limbajului real, _românesc_, decent, folosit în târg, în care nimeni nu folosește acest termen pentru nimic.'' (Cristian Secară, 05.07.2010)<br />
<br />
* Încă ceva legat de comentariul de mai sus cu „''În schimb Renunță mi se pare cel mai nepotrivit din toate trei, pentru că nu softul renunță la ceva, ci utilizatorul; renunțarea presupune o dorință, iar softul nu e capabil de asemenea sentimente.''”: a nu se uita că [[Ghidul_traducatorului_de_software | utilizatorul dă comenzi unui aparat]], nu invers; în acest caz eu, utilizatorul, îi zic calculatorului: „lasă baltă salvarea, renunță la ce intenționam să te pun să faci” (respectiv „lasă baltă salvarea, anulează tot și ia o pauză” dacă se merge pe anulare). Nu este vorba de sentimente, ci de simple comenzi venite din partea utilizatorului (treaba lui de ce). (Cristian Secară, 05.07.2010)<br />
*:V-am citit comentariile acelea înainte de a scrie aici, așa încît mesajul meu conține de fapt obiecții la ce ați spus. V-aș ruga să-l mai citiți o dată. Ideea este că nu doar actele deja produse se pot revoca, ci și comenzile, indiferent dacă între timp au fost executate sau nu. Mai mult, simplul fapt de a alege o acțiune dintr-un meniu, să zicem ''Salvează'', este în sine o comandă: „Pornește rutina de salvare”. Această comandă chiar a fost executată, adică rutina de salvare a fost pornită (dovadă apariția dialogului). Atunci chiar și din perspectiva dumneavoastră --- că se poate revoca doar ceva deja produs --- folosirea termenului e corectă.<br />
*:În ce privește ''renunță'' cred că înțelegem diferit ce înseamnă ''a renunța''. Pentru mine --- și dicționarul pare să confirme --- renunțarea este părăsirea unei dorințe, încetarea faptului de a vrea. Ca urmare nu-i pot spune calculatorului să renunțe la ceva, pentru că el nu are niciodată dorințe. Eu, omul, renunț. Exprimarea „renunță la ce intenționam” mi se pare un nonsens, o nepotrivire a persoanelor. Eu doresc, apoi numai eu pot renunța la ce am dorit, nu poate renunța altcineva pentru mine. (Cunosc detaliile despre cine cui și cum se adresează; am avut același discuții și la Wikipedia, cînd am stabilit nivelurile de politețe din textele de interfață.) --[[Utilizator:AdiJapan|AdiJapan]] 5 iulie 2010 09:52 (UTC)<br />
<br />
<br />
[[Categorie:Sondaje]]<br />
[[Categorie:Termeni]]</div>AdiJapanhttp://l10n.ro/index.php?title=spaces-and-hyphens&diff=3691spaces-and-hyphens2010-07-05T09:19:46Z<p>AdiJapan: comentarii</p>
<hr />
<div>Stabilite:<br />
* space character - caracterul spaţiu<br />
* non-breaking hyphen - liniuţă de unire - [Unicode 2011; caracter cu specific IT; esenţial pentru limba română<br />
<br />
În dezbatere<br />
non breaking space - [adică nu poate fi despărțit la final de rând, Unicode 002D; caracter cu specific IT.<br />
* spaţiu inseparabil <br />
* spaţiu de unire<br />
<br />
<poll><br />
non breaking space?<br />
spaţiu inseparabil <br />
spaţiu de unire<br />
</poll><br />
<br />
==Comentarii==<br />
<br />
Se dă ca „stabilită” denumirea ''liniuță de unire'' pentru ''non-breaking hyphen''. Dar ''liniuță de unire'' înseamnă altceva, și anume e cratima din ''m-ai'' sau ''harcea-parcea'' (în al doilea caz e separabilă), sau cratimă în general. Dacă e non-breaking atunci trebuie numită ''cratimă inseparabilă''. Nu trebuie să luăm termeni consacrați și să le schimbăm cu forța sensul ca să-i adaptăm la noțiuni înrudite noi, pentru că apar confuzii.<br />
<br />
Și atunci e firesc să spunem și ''spațiu inseparabil''. La fel stau lucrurile și în franceză: ''tiret insécable'', ''éspace insécable'' (deși au și ei ''trait d'union''). --[[Utilizator:AdiJapan|AdiJapan]] 5 iulie 2010 09:19 (UTC)<br />
<br />
[[Categorie:Sondaje]]<br />
[[Categorie:Termeni]]</div>AdiJapanhttp://l10n.ro/index.php?title=Discu%C8%9Bie:Manifestul_i18n.ro&diff=3690Discuție:Manifestul i18n.ro2010-07-05T08:58:13Z<p>AdiJapan: dictatura majorității</p>
<hr />
<div>Punctul 3 trebuie clarificat, anulează practic punctul 1.<br />
<br />
Ar putea fi formulat astfel:<br />
<br />
la utilizarea termenilor cu mai multe traduceri similare voi ține cont de părerea majorității utilizatorilor programului tradus chiar dacă personal consider că o anumită variantă este mai bună. <br />
<br />
Dar în fond este o opțiune de bun simț, nu știu dacă trebuie să fie parte din manifest.<br />
<br />
Până se clarifică punctul ăsta, mi-am retras semnătura.<br />
--[[Utilizator:Alexxed|Alexxed]] 19 martie 2008 13:18 (EET)<br />
<br />
==Dictatura majorității==<br />
<br />
Sînt total împotriva punctelor 3, 6 și 7. Rostul glosarului este să fie un ajutor al traducătorului, o colecție de indicii, nu un stăpîn. Există situații unde cei care votează o fac în necunoștință de cauză, iar rezultatul poate fi total aberant, ca la [[spaces-and-hypens]] (sic!), unde pînă la ora actuală 12 oameni din 12 au votat o prostie.<br />
<br />
Uniformizarea traducerilor este un ideal, dar nu trebuie făcută cu forța. Oricum, cu timpul se vor impune variantele cele mai potrivite. Traducătorii trebuie să fie liberi să aleagă din versiunile propuse, după cum cred ei că se potrivește mai bine în context și după cum le spune simțul limbii. Dacă apare o nouă propunere care e mai bună decît cele anterioare, ea trebuie să poată fi folosită în traduceri imediat, fără a aștepta să cîștige vreo bătălie.<br />
<br />
Alegerea unei variante trebuie făcută nu în funcție de numărul de persoane care au votat, ci de argumente. Dincolo de acest principiu, care ar fi trebuit să fie evident, întregul sistem de voturi în forma actuală are cîteva defecte mari:<br />
<br />
*Nu permite adăugarea de variante noi.<br />
*Nu permite corectarea greșelilor ortografice.<br />
*Nu permite răzgîndirea.<br />
*Obligă votarea unei singure variante.<br />
<br />
„Manifestul” m-a frapat și prin asemănarea cu jurămîntul pus la cale de Tom Sawyer în ''Aventurile lui Huckleberry Finn''. Lipsesc doar pedepsele pentru cei care îndrăznesc să-și încalce promisiunile... [[Utilizator:AdiJapan|AdiJapan]] 5 iulie 2010 08:58 (UTC)</div>AdiJapanhttp://l10n.ro/index.php?title=stitch&diff=3687stitch2010-07-05T08:15:00Z<p>AdiJapan: propuneri comentarii</p>
<hr />
<div>Cuvântul ''stitch'' se folosește în contextul fotografiei panoramice și se referă la procesul de combinare a mai multor imagini fotografice, care au zone de câmp vizual suprapuse, pentru a genera o imagine panoramică (vezi și [http://en.wikipedia.org/wiki/Image_stitching ''Image stitching'']).<br />
<br />
''Stitch'' sau ''Stitch now!'' sunt butoane în programele care creează imagini panoramice, cum ar fi de exemplu programul open source [http://hugin.sourceforge.net/ hugin].<br />
<br />
==Sondaj==<br />
Sondaj vechi<br />
<poll><br />
Variante de traducere pentru cuvântul „stitch”<br />
montează (montaj/fotomontaj)<br />
asamblează (asamblare)<br />
îmbină (îmbinare)<br />
contopește (contopire)<br />
</poll><br />
<br />
Sondaj nou<br />
<poll><br />
Variante de traducere pentru cuvântul „stitch”<br />
montează (montaj/fotomontaj)<br />
asamblează (asamblare)<br />
îmbină (îmbinare)<br />
contopește (contopire)<br />
uneşte (unire)<br />
combină (combinare)<br />
</poll><br />
<br />
==Argumente==<br />
;montează (montaj/fotomontaj)<br />
:termen cinematografic consacrat (etapă finală în realizarea unui film, în asamblarea scenelor filmate într-o anumită succesiune, după [http://dexonline.ro/search.php?cuv=montaj DEX online])<br />
:reflectă (aparent) cel mai bine procesul de creare a unei fotografi panoramice. Procesul implică mai multe operații: potrivirea zonelor de câmp vizual suprapuse (''alignment''), contopirea pozelor deja potrivite (''blend'', ''blending''), aplicarea corecțiilor pentru diverși parametri fotografici cum ar fi [http://www.foto-magazin.ro/termen.php?n=88 expunere], [http://www.foto-magazin.ro/termen.php?n=198 balans de alb], [http://www.foto-magazin.ro/termen.php?n=194 vignetare] (pentru ilustrarea operațiilor menționate se pot vedea câteva exemple la pagina [http://hugin.sourceforge.net/tech/ ''Photometric alignment and vignetting correction''] pe site-ul hugin).<br />
:nu există „a fotomonta” (cel puțin după [http://dexonline.ro/search.php?cuv=fotomonta DEX online]), verbul fiind necesar pentru că acțiunile comandate de utilizator calculatorului [[Ghidul_traducatorului_de_software#Adresarea (relația utilizator - calculator)|se traduc, în principiu, folosind imperativul]].<br />
<br />
;asamblează (asamblare)<br />
:folosit în franceză, italiană<br />
:pare incomplet, reflectând doar operația de potrivire și eventual contopire<br />
<br />
;îmbină (îmbinare)<br />
:nu este suficient de sugestiv; pare incomplet sugerând și el doar operația de contopire<br />
<br />
;contopește (contopire)<br />
:incomplet și el (o etapă în producerea fotografiei panoramice)<br />
:traducere folosită pentru ''blend'' (''stitch'' și ''blend'' nu înseamnă același lucru)<br />
<br />
==Alte propuneri==<br />
<br />
*''alipește'' --[[Utilizator:AdiJapan|AdiJapan]] 5 iulie 2010 08:15 (UTC)<br />
*''sudează'' --[[Utilizator:AdiJapan|AdiJapan]] 5 iulie 2010 08:15 (UTC)<br />
<br />
==Comentarii==<br />
<br />
Nici în engleză ''stitch'' nu sugerează prea mult din etapele procesului. De fapt la origine nu înseamnă decît „a coase” sau „a cîrpi”, deci obiecțiile aduse variantelor ''asamblează'', ''îmbină'', ''contopește'' sînt slabe, pentru că aceeași problemă o are și originalul. [[Utilizator:AdiJapan|AdiJapan]] 5 iulie 2010 08:15 (UTC)<br />
<br />
[[Categorie:Sondaje]]<br />
[[Categorie:Termeni]]</div>AdiJapanhttp://l10n.ro/index.php?title=merge&diff=3684merge2010-07-05T07:41:26Z<p>AdiJapan: alte propuneri</p>
<hr />
<div><br />
<poll><br />
merge<br />
a fuziona<br />
a combina<br />
a îmbina<br />
</poll><br />
<br />
== Note ==<br />
* a combina este deja traducere pentru "combine"<br />
* merge este folosit adeseori impreuna cu [[split-splitter|split]]<br />
* pentru moment am identificat utilizarea lui merge la celule si tabele (dacă știți alte contexte adăugați-le aici)<br />
<br />
==Alte propuneri==<br />
<br />
* ''a uni'' --- folosit sistematic la Wikipedia. --[[Utilizator:AdiJapan|AdiJapan]] 5 iulie 2010 07:41 (UTC)</div>AdiJapanhttp://l10n.ro/index.php?title=logo&diff=3683logo2010-07-05T07:34:38Z<p>AdiJapan: siglă?</p>
<hr />
<div><poll><br />
logo<br />
emblemă<br />
siglă<br />
logo<br />
</poll><br />
<br />
Spre surprinderea multora, cuvîntul [http://dexonline.ro/definitie/sigl%C4%83 ''siglă''] înseamnă altceva: o prescurtare formată dintr-una sau mai multe litere. Nu este un desen. Deci ''SUA'' este o siglă, dar mărul mușcat al lui Apple nu este. Confuzia se pare că este foarte răspîndită.<br />
<br />
Cum în România brandingul a fost ignorat multă vreme, nu avem un termen încetățenit pentru noțiunea aceasta, deci probabil vom prelua termenul din engleză. Deja e inclus în DOOM2 (nu ca element de compunere, ci ca substantiv): [http://dexonline.ro/definitie/logo ''logo'']. [[Utilizator:AdiJapan|AdiJapan]] 5 iulie 2010 07:34 (UTC)<br />
<br />
[[Categorie:Sondaje]]<br />
[[Categorie:Cioturi]]<br />
[[Categorie:Termeni]]</div>AdiJapanhttp://l10n.ro/index.php?title=attachment&diff=3679attachment2010-07-05T06:46:03Z<p>AdiJapan: alte propuneri</p>
<hr />
<div><poll><br />
attachment?<br />
anexă<br />
ataşament<br />
</poll><br />
<br />
==Alte propuneri==<br />
<br />
*''fișier atașat'' --[[Utilizator:AdiJapan|AdiJapan]] 5 iulie 2010 06:46 (UTC)<br />
<br />
[[Categorie:Sondaje]]<br />
[[Categorie:Cioturi]]<br />
[[Categorie:Termeni]]</div>AdiJapanhttp://l10n.ro/index.php?title=wrap&diff=3677wrap2010-07-05T06:38:00Z<p>AdiJapan: separat</p>
<hr />
<div>Sondaj nou<br />
<poll><br />
Text wrap?<br />
Aranjare text<br />
Curgere text<br />
Împachetare text<br />
Încadrare text<br />
Înrămare text<br />
Întrerupere text<br />
Pliere text<br />
Realiniere text<br />
Rupere text<br />
</poll><br />
<br />
* Realiniere nu este musai un ''word wrap'', un text poate fi necesar să fie realiniat dacă a fost odată aliniat, utilizatorul modifică ceva și astfel se strică alinierea veche – deci textul trebuie realiniat. Plus că dă aiurea (zic eu) la un buton sau poziție de meniu care face flip-flop, între ''word wrap'' da sau nu. (Cristi Secară)<br />
* Adăugarea în traducere a cuvântului „text” fără ca acesta să apară în original lângă cuvântul „wrap” nu este o idee prea grozavă. Wrap se poate aplica și la alte lucruri, de exemplu la imagini, unde în cazul unei deplasări în plan a imaginii bucata care dispare (iese afară) din zona activă poate fi determinată să apară la loc din partea cealaltă (un fel de înfășurare a imaginii). (Cristi Secară)<br />
*:Cele două situații diferă suficient de mult ca să necesite traduceri diferite. Cred că e utilă separarea lor. Pentru imagini și alte semnale (de exemplu calculul unui unghi cînd avem acces doar la sinus și cosinus) ''wrapping'' se traduce ca ''înfășurare'', iar ''unwrapping'' ca ''desfășurare''. La text nu putem folosi aceiași termeni, pentru că sînt implicate alte mișcări. Probabil pentru ''text wrap'' cel mai clar este ''încadrarea textului'', care presupune potrivirea textului la un cadru. La imagini ''încadrare'' înseamnă altceva. --[[Utilizator:AdiJapan|AdiJapan]] 5 iulie 2010 06:37 (UTC)<br />
<br />
Sondaj vechi<br />
<poll><br />
Text wrap?<br />
Împachetare text<br />
Rupere text<br />
Întrerupere text<br />
Aranjare text<br />
Încadrare text<br />
Curgere text<br />
Înrămare text<br />
Pliere text<br />
</poll><br />
<br />
[[Categorie:Sondaje]]<br />
[[Categorie:Termeni]]</div>AdiJapanhttp://l10n.ro/index.php?title=thumbnail&diff=3671thumbnail2010-07-05T06:14:41Z<p>AdiJapan: /* Sens pictograma */ da</p>
<hr />
<div><poll><br />
Ce variantă alegem?<br />
thumbnail / thumbnailuri<br />
tumbneil / tumbneiluri<br />
miniatură / miniaturi<br />
imagine mică / imagini mici<br />
pictogramă / pictograme<br />
casetă imagine /casete imagini<br />
alta<br />
</poll><br />
<br />
== Propuneri alte denumiri ==<br />
Dacă aţi votat pentru altă denumire, lăsaţi mai jos o propunere<br />
<br />
Eu cred că pentru [[icon]] se potriveşte ca o mănuşă iconiţă, astfel pictogramă ar putea lejer să fie utilizat şi s-ar potrivi pentru cuvântul ''thumbnail'', în loc de miniatură, imagine mică, casetă imagine, etc. De exemplu, pentru thumbnail, dacă un neştiutor te întreabă la telefon şi tu îi explici, vezi că ai miniaturile alea acolo, tot nu o să ştie despre ce este vorba până nu mai lungeşti fraza şi să îi repeţi că sunt imagini, sau să foloseşti tot seria de cuvinte "imagine mică". Dacă îi spui de pictograme, se prinde mai repede. La fel şi când îi spui de iconiţele de pe primul ecran. --[[Utilizator:Reptila|Reptila]] 21 noiembrie 2009 01:41 (UTC)<br />
<br />
== Sens pictograma ==<br />
Hei, daca in engleza se face distinctie intre 'icon' & 'thumbnail', de ce li s-ar spune 'thumbnail'-urilor tot 'pictograma', tinand cont ca 'pictograma' este termenul folosit pentru 'icon'? [[Utilizator:Vlad.mesco|Vlad.mesco]] 10 aprilie 2010 15:34 (UTC)<br />
<br />
:Așa este, pictogramă înseamnă altceva: un desen care simbolizează sugestiv o noțiune sau un obiect. Miniatura în schimb este o versiune de dimensiuni reduse a unei imagini mai mari. Nu se pot confunda. [[Utilizator:AdiJapan|AdiJapan]] 5 iulie 2010 06:14 (UTC)<br />
<br />
[[Categorie:Sondaje]]<br />
[[Categorie:De_actualizat]]<br />
[[Categorie:Termeni]]</div>AdiJapanhttp://l10n.ro/index.php?title=streaming&diff=3670streaming2010-07-05T06:10:54Z<p>AdiJapan: flux</p>
<hr />
<div>{{draft}}<br />
<poll><br />
Ce variantă alegem?<br />
streaming<br />
flux curgător<br />
difuzare în flux<br />
difuzare sub formă de flux<br />
distribuţie de date<br />
alta<br />
</poll><br />
<br />
== Propuneri alte denumiri ==<br />
Dacă aţi votat pentru altă denumire, lăsaţi mai jos o propunere<br />
<br />
*''flux'' --- Depinde totuși de context. --[[Utilizator:AdiJapan|AdiJapan]] 5 iulie 2010 06:10 (UTC)<br />
<br />
[[Categorie:Sondaje]]<br />
[[Categorie:De_actualizat]]<br />
[[Categorie:Termeni]]</div>AdiJapanhttp://l10n.ro/index.php?title=screensaver&diff=3669screensaver2010-07-05T06:08:18Z<p>AdiJapan: comentariu</p>
<hr />
<div><poll><br />
screensaver<br />
protecţie pentru ecran<br />
ecran de veghe<br />
screensaver<br />
</poll><br />
<br />
Merg pe screensaver. Aşa e folsit în momentul de faţă, nu are nici o treabă cu salvarea ecranului, a energiei sau a lumii. [[Utilizator:Adiroiban|Adiroiban]] 13 ianuarie 2008 23:10 (EET)<br />
<br />
:Proiectul acesta există tocmai pentru a găsi echivalenți românești la termenii din engleză cu care ne-am obișnuit de nevoie. Cei care vor să folosească engleza în continuare sînt desigur liberi s-o facă. Pentru români ''screensaver'' e o opțiune proastă din două motive: nu e cuvînt românesc și nici în engleză nu mai înseamnă ceea ce pare să însemne, așa cum ați spus. Cu atît mai mult e nevoie de un termen care să reflecte, în românește, sensul actual.<br />
:Unii, de exemplu Microsoft în Windows 7, folosesc varianta ''economizor de ecran''. E o traducere oarbă și toantă, care rezolvă doar jumătate de problemă. Cred că ''ecran de veghe'' e soluția cea mai bună din cîte au fost propuse. [[Utilizator:AdiJapan|AdiJapan]] 5 iulie 2010 06:08 (UTC)<br />
<br />
[[Categorie:Sondaje]]<br />
[[Categorie:Termeni]]</div>AdiJapanhttp://l10n.ro/index.php?title=pattern&diff=3667pattern2010-07-05T05:56:05Z<p>AdiJapan: comentarii</p>
<hr />
<div>* model<br />
** - este traducerea actuală cea mai folosită în domeniul ştinţiific [citation_needed]<br />
* laitmotiv<br />
** [+] este foarte aproape de acest termen - vezi [http://dexonline.ro/search.php?cuv=laitmotiv dex]<br />
** [-] laitmotiv este folosit cu precădere când se vorbește despre opere de artă (cum arată și sensurile de pe dexonline).<br />
* șablon<br />
** [-] nu este indicat întrucât este traducerea folosită în prezent pentru 'template'<br />
* tipar<br />
** [-] ar putea fi interpretat ca „ceva tipărit”.<br />
* mostră - asta este traducerea lui 'sample', n-are legătură cu „pattern”<br />
* probă - tot 'sample'<br />
* eşantion - tot 'sample'<br />
<br />
==Comentarii==<br />
<br />
Și în engleză ''pattern'' are mai multe sensuri, deci traducerea va depinde de context. Iată:<br />
*''model'', ''exemplu'' --- de urmat de către alții<br />
*''șablon'' --- folosit de croitori etc. pentru multiplicare<br />
*''configurație'', ''aranjament'', ''distribuție'' --- felul cum se așează niște obiecte în plan sau spațiu <br />
*''caracteristici'', ''obiceiuri'' --- de comportament<br />
*''rută'', ''traseu'', ''traiectorie'' --- despre avioane, fotbaliști etc.<br />
Ca urmare discuția ar trebui defalcată pe sensuri precise. [[Utilizator:AdiJapan|AdiJapan]] 5 iulie 2010 05:56 (UTC)<br />
<br />
[[Categorie:Termeni]]</div>AdiJapanhttp://l10n.ro/index.php?title=location&diff=3666location2010-07-05T05:40:36Z<p>AdiJapan: /* Nu e suficient un singur cuvânt */ memorie</p>
<hr />
<div>Acest cuvânt este aprig dezbătut, existând în principal 4 variante<br />
<br />
* loc<br />
* locație<br />
* amplasare<br />
* poziție<br />
<br />
„Loc” este corect din punct de vedere al [http://dexonline.ro DEX]-ului, dar locație este deja foarte răspândit în vobirea curentă, fiind folosit tot cu sensul de loc.<br />
<br />
== Sondaj ==<br />
<br />
Sondajul de mai jos se referă în special la contextul "file location"<br><br />
Sondaj nou<br />
<poll><br />
Traducere pentru „location” (2)<br />
amplasare<br />
loc<br />
locație<br />
poziție<br />
</poll><br />
<br />
Sondaj vechi<br />
<poll><br />
Traducere pentru „location”<br />
loc<br />
locație<br />
</poll><br />
<br />
==Comentarii==<br />
<br />
Eu zic să dezvatem şi varianta "poziţie". [[Utilizator:Dan.te|Dan.te]] 8 noiembrie 2008 06:22 (UTC)<br />
<br />
== „Locație” are deja un sens în limba română și acesta nu este „location” ==<br />
<br />
Nu știu de ce a început toată lumea să folosească „locație” în loc de „amplasare”, „poziție”, „loc” sau alte cuvinte care sunt potrivite pentru traducerea „location”. Cred că din cauză că „locație” seamănă cu „location”...<br />
În orice caz, nu văd de ce am inventa un sens nou pentru „locație” când există deja cuvinte potrivite pentru a traduce „location”. [[Utilizator:Mihaicapota|mihaicapota]] 19 ianuarie 2009 15:12 (UTC)<br />
<br />
== Nu e suficient un singur cuvânt ==<br />
<br />
Cred că e nevoie de mai multe cuvinte, în funcție de context. De exemplu:<br />
*Map location -> Poziție pe hartă<br />
*Open location (în firefox) -> Deschide o adresă<br />
Așa e și în franceză http://en.fr.open-tran.eu/suggest/location<br />
<br />
În orice caz, cred că „locație” nu trebuie folosit. Într-adevăr, e folosit foarte mult acum cu acest sens în mass-media. Dar eu cred că moda o să dispară. Nu știu dacă vă aduceți aminte când toată lumea începea orice propoziție cu „deci”... [[Utilizator:Mihaicapota|mihaicapota]] 21 ianuarie 2009 18:47 (UTC)<br />
<br />
:Total de acord cu ambele comentarii. ''Locație'' înseamnă cu totul altceva, iar în funcție de context ''location'' are diferite sensuri, care trebuie exprimate în română prin diferite cuvinte.<br />
:O observație totuși: denumirea ''locație de memorie'' s-a încetățenit așa. --[[Utilizator:AdiJapan|AdiJapan]] 5 iulie 2010 05:38 (UTC)<br />
<br />
[[Categorie:Termeni]]</div>AdiJapanhttp://l10n.ro/index.php?title=location&diff=3665location2010-07-05T05:38:19Z<p>AdiJapan: /* Nu e suficient un singur cuvânt */ așa e</p>
<hr />
<div>Acest cuvânt este aprig dezbătut, existând în principal 4 variante<br />
<br />
* loc<br />
* locație<br />
* amplasare<br />
* poziție<br />
<br />
„Loc” este corect din punct de vedere al [http://dexonline.ro DEX]-ului, dar locație este deja foarte răspândit în vobirea curentă, fiind folosit tot cu sensul de loc.<br />
<br />
== Sondaj ==<br />
<br />
Sondajul de mai jos se referă în special la contextul "file location"<br><br />
Sondaj nou<br />
<poll><br />
Traducere pentru „location” (2)<br />
amplasare<br />
loc<br />
locație<br />
poziție<br />
</poll><br />
<br />
Sondaj vechi<br />
<poll><br />
Traducere pentru „location”<br />
loc<br />
locație<br />
</poll><br />
<br />
==Comentarii==<br />
<br />
Eu zic să dezvatem şi varianta "poziţie". [[Utilizator:Dan.te|Dan.te]] 8 noiembrie 2008 06:22 (UTC)<br />
<br />
== „Locație” are deja un sens în limba română și acesta nu este „location” ==<br />
<br />
Nu știu de ce a început toată lumea să folosească „locație” în loc de „amplasare”, „poziție”, „loc” sau alte cuvinte care sunt potrivite pentru traducerea „location”. Cred că din cauză că „locație” seamănă cu „location”...<br />
În orice caz, nu văd de ce am inventa un sens nou pentru „locație” când există deja cuvinte potrivite pentru a traduce „location”. [[Utilizator:Mihaicapota|mihaicapota]] 19 ianuarie 2009 15:12 (UTC)<br />
<br />
== Nu e suficient un singur cuvânt ==<br />
<br />
Cred că e nevoie de mai multe cuvinte, în funcție de context. De exemplu:<br />
*Map location -> Poziție pe hartă<br />
*Open location (în firefox) -> Deschide o adresă<br />
Așa e și în franceză http://en.fr.open-tran.eu/suggest/location<br />
<br />
În orice caz, cred că „locație” nu trebuie folosit. Într-adevăr, e folosit foarte mult acum cu acest sens în mass-media. Dar eu cred că moda o să dispară. Nu știu dacă vă aduceți aminte când toată lumea începea orice propoziție cu „deci”... [[Utilizator:Mihaicapota|mihaicapota]] 21 ianuarie 2009 18:47 (UTC)<br />
<br />
:Total de acord cu ambele comentarii. ''Locație'' înseamnă cu totul altceva, iar în funcție de context ''location'' are diferite sensuri, care trebuie exprimate în română prin diferite cuvinte. --[[Utilizator:AdiJapan|AdiJapan]] 5 iulie 2010 05:38 (UTC)<br />
<br />
[[Categorie:Termeni]]</div>AdiJapanhttp://l10n.ro/index.php?title=Discu%C8%9Bie:location&diff=3664Discuție:location2010-07-05T05:35:32Z<p>AdiJapan: mutat comentarii în pagina propriu-zisă, acolo e nevoie de ele</p>
<hr />
<div></div>AdiJapanhttp://l10n.ro/index.php?title=location&diff=3663location2010-07-05T05:34:44Z<p>AdiJapan: adus comentarii din pagina de discuție</p>
<hr />
<div>Acest cuvânt este aprig dezbătut, existând în principal 4 variante<br />
<br />
* loc<br />
* locație<br />
* amplasare<br />
* poziție<br />
<br />
„Loc” este corect din punct de vedere al [http://dexonline.ro DEX]-ului, dar locație este deja foarte răspândit în vobirea curentă, fiind folosit tot cu sensul de loc.<br />
<br />
== Sondaj ==<br />
<br />
Sondajul de mai jos se referă în special la contextul "file location"<br><br />
Sondaj nou<br />
<poll><br />
Traducere pentru „location” (2)<br />
amplasare<br />
loc<br />
locație<br />
poziție<br />
</poll><br />
<br />
Sondaj vechi<br />
<poll><br />
Traducere pentru „location”<br />
loc<br />
locație<br />
</poll><br />
<br />
==Comentarii==<br />
<br />
Eu zic să dezvatem şi varianta "poziţie". [[Utilizator:Dan.te|Dan.te]] 8 noiembrie 2008 06:22 (UTC)<br />
<br />
== „Locație” are deja un sens în limba română și acesta nu este „location” ==<br />
<br />
Nu știu de ce a început toată lumea să folosească „locație” în loc de „amplasare”, „poziție”, „loc” sau alte cuvinte care sunt potrivite pentru traducerea „location”. Cred că din cauză că „locație” seamănă cu „location”...<br />
În orice caz, nu văd de ce am inventa un sens nou pentru „locație” când există deja cuvinte potrivite pentru a traduce „location”. [[Utilizator:Mihaicapota|mihaicapota]] 19 ianuarie 2009 15:12 (UTC)<br />
<br />
== Nu e suficient un singur cuvânt ==<br />
<br />
Cred că e nevoie de mai multe cuvinte, în funcție de context. De exemplu:<br />
*Map location -> Poziție pe hartă<br />
*Open location (în firefox) -> Deschide o adresă<br />
Așa e și în franceză http://en.fr.open-tran.eu/suggest/location<br />
<br />
În orice caz, cred că „locație” nu trebuie folosit. Într-adevăr, e folosit foarte mult acum cu acest sens în mass-media. Dar eu cred că moda o să dispară. Nu știu dacă vă aduceți aminte când toată lumea începea orice propoziție cu „deci”... [[Utilizator:Mihaicapota|mihaicapota]] 21 ianuarie 2009 18:47 (UTC)<br />
<br />
[[Categorie:Termeni]]</div>AdiJapanhttp://l10n.ro/index.php?title=icon&diff=3662icon2010-07-05T05:31:09Z<p>AdiJapan: explicații</p>
<hr />
<div><poll><br />
Cum ar trebui tradus 'icon'?<br />
iconiță<br />
pictogramă<br />
</poll><br />
== Păreri ==<br />
Eu cred că pentru icon se potriveşte ca o mănuşă iconiţă, astfel pictogramă ar putea lejer să fie utilizat şi s-ar potrivi pentru cuvântul [[thumbnail]], în loc de miniatură, imagine mică, casetă imagine, etc. De exemplu, pentru thumbnail, dacă un neştiutor te întreabă la telefon şi tu îi explici, vezi că ai miniaturile alea acolo, tot nu o să ştie despre ce este vorba până nu mai lungeşti fraza şi să îi repeţi că sunt imagini, sau să foloseşti tot seria de cuvinte "imagine mică". Dacă îi spui de pictograme, se prinde mai repede. La fel şi când îi spui de iconiţele de pe primul ecran. --[[Utilizator:Reptila|Reptila]] 21 noiembrie 2009 01:38 (UTC)<br />
<br />
:Eu cred că pentru traducerea termenului „icon” din limba engleză se potrivește cel mai bine cuvîntul '''siglă''' sau '''ideogramă'''.--[[Utilizator:Virgil|Virgil]] 4 decembrie 2009 11:02 (UTC)<br />
:Îmi cer scuze pentru editarea sonajului; nu am fost atent și nu mi-am dat seama că va reseta rezultatele. Rog pe un administrator să readucă versiunea precedentă cu adăugirea eventuală a propunerii mele. Mulțumesc. --[[Utilizator:Virgil|Virgil]] 5 decembrie 2009 03:49 (UTC)<br />
<br />
::Reptila, este firesc ca deocamdată lumea să nu cunoască termenii românești, pentru că ei nu sînt încă încetățeniți. Dar exact la fel au stat lucrurile și în engleză. Chiar și azi, un vorbitor nativ care încă n-a văzut calculator în viața lui nu înțelege ce înseamnă cuvinte ca ''icon'', ''thumbnail'', ''file'', ''mouse'' și multe altele (de fapt înțelege, dar altceva). Le învață, se obișnuiește cu ele și abia apoi i se par naturale. Exact același drum trebuie să-l parcurgem și noi, pe limba noastră, deși cu mare întîrziere. ''Iconiță'' se potrivește ca o mănușă doar pentru cei care sînt deja obișnuiți cu ''icon''; restul au nevoie să se obișnuiască cu noul sens. Iar ''miniatură'' este de departe cea mai bună traducere pentru ''thumbnail'', ba aș zice că e chiar mai bună decît originalul (cum adică ''unghia de la degetul mare''?!).<br />
::Virgil, ''siglă'' înseamnă de fapt altceva: e o prescurtare de tipul ''SNCFR''. Probabil v-ați gîndit la ''logo'', dar și acela e altceva decît ''icon''. Iar ''ideogramă'' este un caracter folosit de exemplu în chineză, la care ceea ce se notează este sensul, nu neapărat sunetul; de exemplu ideograma 家 înseamnă „casă” (e un porc sub un acoperiș, pentru că vechii chinezi țineau porcii în casă). ''Pictogramă'' face același lucru, dar spre deosebire de ideogramă pictograma sugerează sensul printr-un desen explicit, de exemplu ☎ înseamnă „telefon”. De aceea e traducerea cea mai bună pentru ''icon''. --[[Utilizator:AdiJapan|AdiJapan]] 5 iulie 2010 05:31 (UTC)<br />
<br />
[[Categorie:Sondaje]]<br />
[[Categorie:Termeni]]</div>AdiJapanhttp://l10n.ro/index.php?title=cancel&diff=3661cancel2010-07-05T04:55:11Z<p>AdiJapan: /* Comentarii */ revocă, anulează renunță</p>
<hr />
<div>'''Cancel''' ca buton:<br />
<poll><br />
Traducere pentru Cancel utilizat ca buton<br />
Renunță<br />
Abandon<br />
Revocă<br />
Anulare / Anulează<br />
</poll><br />
<br />
Argumente:<br />
* a renunța / Renunță / Renunțare<br />
** utilizat cu precădere în traducerile '''Gnome'''<br />
** utilizat în traducerile unor programe cross-platform, de exemplu '''Mozilla Firefox, Pidgin, Opera, VLC media player'''<br />
* a revoca / Revocă / Revocare<br />
** utilizat cu precădere în traducerile '''Microsoft'''<br />
** greșit conceptual ca traducere a lui Cancel<br />
* a anula / Anulează / Anulare<br />
** utilizat în traducerile '''Adobe'''<br />
** utilizat în traducerile independente ale mai multor programe pe platforma Windows<br />
** utilizat în traducerile unor meniuri de telefoane<br />
** oferit în dicționarele englez-român ca primă variantă<br />
** prezent în vorbirea curentă ca variantă aproape exclusivă ca traducere a lui „cancel” (aproape în orice situație)<br />
** utilizat aproape exclusiv în traducerile în franceză și italiană, cele două limbi cu care se înrudește cel mai mult româna<br />
<br />
Propuneri greșite:<br />
* Oprește - creează confuzie, se suprapune cu STOP<br />
<br />
=== Resurse utile ===<br />
* http://studentclub.ro/tudorg/archive/2008/02/25/revoc-vs-renun.aspx<br />
<br />
== Comentarii ==<br />
<br />
* „'''Renunț'''”, nu Renunță. Este vorba de traducerea formei ''Cancel'' care înseamnă „Renunț la comanda anterioară, la comanda pe care o doream inițial, dar m‑am răzgîndit, deci RENUNȚ”{{nesemnat|Cattus Thraex|3 martie 2008 12:09}}<br />
<br />
* Referitor la comentariul 1, nu, NU este vorba despre sentimentele din punctul de vedere al utilizatorului, ci despre o comandă care este dată programului. Utilizatorul îi ''comandă'' programului Renunță [la tot] ! (sau eventual Anulează [tot] !). (Cristian Secară, 27.09.2008)<br />
<br />
* Nu sunt de acord ca traducerea să fie „'''Anulează'''”, sunt total de acord pentru „'''Renunţă'''”. În majoritatea cazurilor este cel mai potrivit şi spun asta pentru că de multe ori comanda „'''Anulează'''” m-a derutat. Cealaltă niciodată. Şi am să dau un exemplu recent. De exemplu, acum la Google Maps Maker, atunci când ai opţiunea să moderezi locaţiile altor utilizatori, apeşi pe „'''Moderează'''”. Bun, acum faci ceva modificări pe acolo şi ulterior observi în stânga un buton „'''Anulează'''”. Acum stai să te gândeşti, oare cu acel buton anulez locaţia creată de acel utilizator? Când colo acel buton este pentru a renunţa tu la editare. Deci, dacă cel care a creat denumirea pe buton scria „'''Renunţă'''”, ştiam sigur că renunţ la modificările mele şi nu duce la anularea/moderarea altui utilizator. Aşa se întâmplă deseori. Chiar şi în majoritatea dialogurilor Windows-ului. Deci „'''Renunţă'''” e cel mai potrivit. --[[Utilizator:Reptila|Reptila]] 22 noiembrie 2009 05:51 (UTC)<br />
<br />
*Nu înțeleg ce are lumea cu '''Revocă'''. A revoca înseamnă a retrage o comandă dată anterior. De exemplu cînd apeși în meniu pe „Salvează” de fapt dai comanda să fie pornită rutina de salvare. Pe drum te răzgîndești și ''revoci'' comanda. În privința asta nu există nici o diferență semantică față de '''Anulează''', amîndouă sînt la fel de bune. În schimb '''Renunță''' mi se pare cel mai nepotrivit din toate trei, pentru că nu softul renunță la ceva, ci utilizatorul; renunțarea presupune o dorință, iar softul nu e capabil de asemenea sentimente. Mai în glumă mai în serios, butonul s-ar mai putea numi și '''Sau lasă.''' --[[Utilizator:AdiJapan|AdiJapan]] 5 iulie 2010 04:55 (UTC)<br />
<br />
[[Categorie:Sondaje]]<br />
[[Categorie:Termeni]]</div>AdiJapan