Întrebări frecvente: Diferență între versiuni
Admin (Discuție | contribuții) m |
(→Cum se poate converti un text de la scrierea pre-1993 la post-1993, și invers?) |
||
| (Nu s-au afișat 7 versiuni intermediare efectuate de alți 4 utilizatori) | |||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
== Cum e corect? Cu virgulă dedesubt sau cu sedilă? == | == Cum e corect? Cu virgulă dedesubt sau cu sedilă? == | ||
| − | Corect este cu virgulă, | + | Corect este cu virgulă, așa cum am învățat în clasa întâi și cum e precizat în standardul ISO-8859-16. Adică așa: „Șoseaua spre Țăndărei este puțin șerpuită.” Mai multe detalii în articolul pe această temă al lui Mugurel Ciobîcă. |
| − | == De ce peste tot apar diacritice cu sedilă? == | + | == De ce peste tot apar [[:Categorie:Diacritice|diacritice]] cu sedilă? == |
| − | Din păcate, din motive de compatibilitate. În Windows nu prea există suport pentru | + | Din păcate, din motive de compatibilitate. În Windows nu prea există suport pentru Ș și Ț cu virgulă dedesubt. Mai multe detalii în articolul detaliat scris de Cristian Secară pe tema problemelor din Windows. În ce privește aplicațiile free software, suportul pentru ISO-8859-16 există de mult timp și teoretic ar fi posibilă utilizarea exclusiv a diacriticelor cu virgulă dedesubt. |
== Ghilimelele de închidere nu sunt invers? == | == Ghilimelele de închidere nu sunt invers? == | ||
| − | Dacă ne întoarcem la ce am | + | Dacă ne întoarcem la ce am învățat în școala primară, cred că suntem de acord că ghilimelele de închidere pe care le-am învățat erau de forma „99 sus”, precum apar peste tot în acest sit. Datorită răspândirii ghilimelelor de tipul „66 sus”, la momentul redactării noului standard de tastatură s-a cerut o opinie autorizată din partea Academiei Române care a precizat că forma corectă a ghilimelelor de închidere este de tip „99 sus”, fapt pentru care acestea sunt singurele implementate în standardul actual. |
== Ce sunt tastele moarte? == | == Ce sunt tastele moarte? == | ||
| − | Tastele moarte au fost inventate din nevoia de a genera mai multe caractere decât ar încăpea în mod normal pe o tastatură. Ele sunt utilizate atunci când este necesară generarea unui caracter diacritic prin compunerea sa din litera de bază | + | Tastele moarte au fost inventate din nevoia de a genera mai multe caractere decât ar încăpea în mod normal pe o tastatură. Ele sunt utilizate atunci când este necesară generarea unui caracter diacritic prin compunerea sa din litera de bază și accentul necesar, generat prin apăsarea unei taste moarte. Pentru a genera un asemenea caracter, întâi se apasă tasta moartă și apoi litera de bază. Tastele moarte nu produc nici un caracter când sunt apăsate o singură dată, dar schimbă felul în care următoarea apăsare de taste este interpretată. De exemplu, pentru a genera litera Á se va apăsa întâi tasta moartă ´ aflată pe nivelul trei al tastei 9 și apoi litera A. Adică se apasă deodată AltGr+9, apoi se eliberează ambele taste și se apasă A, cu sau fără Shift, după cum vrem o literă mare sau mică. În XFree86 / X.Org două apăsări consecutive ale unei taste moarte generează semnul diacritic asociat. Tastele „-” și „=” nu reprezintă un caz deosebit din acest punct de vedere, singura diferență este că ele au în plus un simbol asociat nivelului patru (la care se ajunge cu AltGr+Shift), tastele moarte asociate fiind însă tot pe nivelul trei. |
| − | == De ce apar diacriticele Đ | + | == De ce apar diacriticele Đ și Ł pe nivelurile trei și patru ale tastelor D și L? == |
| − | Spre deosebire de diacriticele din limbile altor | + | Spre deosebire de diacriticele din limbile altor minorități din România, Đ și Ł din limba polonă nu pot fi „decompuse”. De exemplu, Â poate fi decompus în litera A și accentul circumflex ˇ. Utilizând în combinație cu tasta A accentul circumflex generat de tasta moartă de pe nivelul trei al tastei 2 se poate obține caracterul „â”. Acest principiu se poate aplica majorității diacriticelor, dar nu și caracterelor Đ și Ł, care sunt deja „decompuse”. |
== De ce ß apare pe taste diferite în cele două mapări? == | == De ce ß apare pe taste diferite în cele două mapări? == | ||
| − | Caracterul ß a fost inclus în ambele aranjamente de tastatură românească pentru că este încă utilizat de către minoritatea germană, chiar | + | Caracterul ß a fost inclus în ambele aranjamente de tastatură românească pentru că este încă utilizat de către minoritatea germană, chiar și de cei ce folosesc „ss” în loc de „ß” (de exemplu atunci când scriu nume ce păstrează vechea grafie). Din motive evidente, în maparea primară a noului standard de tastatură locul său este pe nivelul trei al tastei S. Însă în maparea secundară acest loc este ocupat de caracterul Ș. În consecință, urmând aceeași logică ce a determinat plasarea caracterului  pe tasta Q în maparea secundară, ß a fost plasat pe nivelul trei al tastei W. |
| − | [[Categorie: | + | == Cum se poate trece ușor de la sedile la virgule? == |
| + | |||
| + | Dacă aveți un text scris cu ţŢşŞ și doriți să-l convertiți la țȚșȘ cel mai ușor este să folosiți sed. Dacă textul este UTF-8 atunci: | ||
| + | |||
| + | sed -i y/ţŢşŞ/țȚșȘ/g nume_fișier(e).txt | ||
| + | |||
| + | Dacă textul nu este în UTF-8, ci iso-8859-x, pur și simplu îl tratați ca și cum ar fi iso8859-16 în loc de iso-8859-2. De exemplu: | ||
| + | |||
| + | iconv -f iso8859-16 -t UTF-8 nume_fișier_iso8859.txt > nume_fișier_utf-8.txt | ||
| + | |||
| + | Prima comandă se poate înlocui, deci, cu două comenzi succesive de iconv. Prima trecînd diacriticele greșite la iso-8859-x și apoi înapoi la UTF-8: | ||
| + | |||
| + | iconv -f UTF-8 -t iso8859-2 fișier_UTF8_cedile.txt > fișier_iso8859.txt | ||
| + | iconv -f iso8859-16 -t UTF-8 fișier_iso8859.txt > fișier_UTF8_virgule.txt | ||
| + | |||
| + | Dacă textul conține ghilimele și posibil alte diacritice, nu va merge așa. Folosiți mai bine sed. | ||
| + | |||
| + | == Cum se poate converti un text de la scrierea pre-1993 la post-1993, și invers? == | ||
| + | |||
| + | Cel mai rapid și sigur este să folosiți convertoarele de la http://bucovina.chem.tue.nl/reguli_ortografie/index.htm, ele vor autodetecta dacă folosiți UTF-8 sau iso-8859-x căutînd litera ă în cele două forme. Dacă textul nu conține litera ă, convertoarele vor eșua, la fel şi dacă textul este amestecat (ambele utf-8 și iso8859-x). | ||
| + | |||
| + | [[Categorie:Tutorial]] | ||
| + | [[Categorie:Diacritice]] | ||
| + | [[Categorie:Translatori]] | ||
Versiunea curentă din 20 noiembrie 2009 16:41
Cuprins
- 1 Cum e corect? Cu virgulă dedesubt sau cu sedilă?
- 2 De ce peste tot apar diacritice cu sedilă?
- 3 Ghilimelele de închidere nu sunt invers?
- 4 Ce sunt tastele moarte?
- 5 De ce apar diacriticele Đ și Ł pe nivelurile trei și patru ale tastelor D și L?
- 6 De ce ß apare pe taste diferite în cele două mapări?
- 7 Cum se poate trece ușor de la sedile la virgule?
- 8 Cum se poate converti un text de la scrierea pre-1993 la post-1993, și invers?
Cum e corect? Cu virgulă dedesubt sau cu sedilă?
Corect este cu virgulă, așa cum am învățat în clasa întâi și cum e precizat în standardul ISO-8859-16. Adică așa: „Șoseaua spre Țăndărei este puțin șerpuită.” Mai multe detalii în articolul pe această temă al lui Mugurel Ciobîcă.
De ce peste tot apar diacritice cu sedilă?
Din păcate, din motive de compatibilitate. În Windows nu prea există suport pentru Ș și Ț cu virgulă dedesubt. Mai multe detalii în articolul detaliat scris de Cristian Secară pe tema problemelor din Windows. În ce privește aplicațiile free software, suportul pentru ISO-8859-16 există de mult timp și teoretic ar fi posibilă utilizarea exclusiv a diacriticelor cu virgulă dedesubt.
Ghilimelele de închidere nu sunt invers?
Dacă ne întoarcem la ce am învățat în școala primară, cred că suntem de acord că ghilimelele de închidere pe care le-am învățat erau de forma „99 sus”, precum apar peste tot în acest sit. Datorită răspândirii ghilimelelor de tipul „66 sus”, la momentul redactării noului standard de tastatură s-a cerut o opinie autorizată din partea Academiei Române care a precizat că forma corectă a ghilimelelor de închidere este de tip „99 sus”, fapt pentru care acestea sunt singurele implementate în standardul actual.
Ce sunt tastele moarte?
Tastele moarte au fost inventate din nevoia de a genera mai multe caractere decât ar încăpea în mod normal pe o tastatură. Ele sunt utilizate atunci când este necesară generarea unui caracter diacritic prin compunerea sa din litera de bază și accentul necesar, generat prin apăsarea unei taste moarte. Pentru a genera un asemenea caracter, întâi se apasă tasta moartă și apoi litera de bază. Tastele moarte nu produc nici un caracter când sunt apăsate o singură dată, dar schimbă felul în care următoarea apăsare de taste este interpretată. De exemplu, pentru a genera litera Á se va apăsa întâi tasta moartă ´ aflată pe nivelul trei al tastei 9 și apoi litera A. Adică se apasă deodată AltGr+9, apoi se eliberează ambele taste și se apasă A, cu sau fără Shift, după cum vrem o literă mare sau mică. În XFree86 / X.Org două apăsări consecutive ale unei taste moarte generează semnul diacritic asociat. Tastele „-” și „=” nu reprezintă un caz deosebit din acest punct de vedere, singura diferență este că ele au în plus un simbol asociat nivelului patru (la care se ajunge cu AltGr+Shift), tastele moarte asociate fiind însă tot pe nivelul trei.
De ce apar diacriticele Đ și Ł pe nivelurile trei și patru ale tastelor D și L?
Spre deosebire de diacriticele din limbile altor minorități din România, Đ și Ł din limba polonă nu pot fi „decompuse”. De exemplu, Â poate fi decompus în litera A și accentul circumflex ˇ. Utilizând în combinație cu tasta A accentul circumflex generat de tasta moartă de pe nivelul trei al tastei 2 se poate obține caracterul „â”. Acest principiu se poate aplica majorității diacriticelor, dar nu și caracterelor Đ și Ł, care sunt deja „decompuse”.
De ce ß apare pe taste diferite în cele două mapări?
Caracterul ß a fost inclus în ambele aranjamente de tastatură românească pentru că este încă utilizat de către minoritatea germană, chiar și de cei ce folosesc „ss” în loc de „ß” (de exemplu atunci când scriu nume ce păstrează vechea grafie). Din motive evidente, în maparea primară a noului standard de tastatură locul său este pe nivelul trei al tastei S. Însă în maparea secundară acest loc este ocupat de caracterul Ș. În consecință, urmând aceeași logică ce a determinat plasarea caracterului  pe tasta Q în maparea secundară, ß a fost plasat pe nivelul trei al tastei W.
Cum se poate trece ușor de la sedile la virgule?
Dacă aveți un text scris cu ţŢşŞ și doriți să-l convertiți la țȚșȘ cel mai ușor este să folosiți sed. Dacă textul este UTF-8 atunci:
sed -i y/ţŢşŞ/țȚșȘ/g nume_fișier(e).txt
Dacă textul nu este în UTF-8, ci iso-8859-x, pur și simplu îl tratați ca și cum ar fi iso8859-16 în loc de iso-8859-2. De exemplu:
iconv -f iso8859-16 -t UTF-8 nume_fișier_iso8859.txt > nume_fișier_utf-8.txt
Prima comandă se poate înlocui, deci, cu două comenzi succesive de iconv. Prima trecînd diacriticele greșite la iso-8859-x și apoi înapoi la UTF-8:
iconv -f UTF-8 -t iso8859-2 fișier_UTF8_cedile.txt > fișier_iso8859.txt iconv -f iso8859-16 -t UTF-8 fișier_iso8859.txt > fișier_UTF8_virgule.txt
Dacă textul conține ghilimele și posibil alte diacritice, nu va merge așa. Folosiți mai bine sed.
Cum se poate converti un text de la scrierea pre-1993 la post-1993, și invers?
Cel mai rapid și sigur este să folosiți convertoarele de la http://bucovina.chem.tue.nl/reguli_ortografie/index.htm, ele vor autodetecta dacă folosiți UTF-8 sau iso-8859-x căutînd litera ă în cele două forme. Dacă textul nu conține litera ă, convertoarele vor eșua, la fel şi dacă textul este amestecat (ambele utf-8 și iso8859-x).
