Discuție Utilizator:ANDROBETA: Diferență între versiuni

Versiunea de la data 1 august 2010 12:32

„Oficial”

Vă scriu aici, pentru că sînt chestiuni prea generale pentru discuția de la mouse.

Lexicografii se uită la vorbitori și așteaptă să vadă ce cuvinte sînt folosite, ca să le pună în dicționare. Dacă și vorbitorii se uită în dicționare ca să afle ce cuvinte sînt folosite atunci se închide un cerc vicios, care riscă să ducă la situații de tipul garbage in, garbage out. De exemplu lexicografii văd că termenul site are o frecvență mare în uz și îl pun în dicționar; atunci vorbitorii interesați de domeniul respectiv --- de exemplu traducătorii --- îl consideră bun de folosit și îi cresc și mai mult frecvența, în defavoarea termenului sit, care are o grămadă de avantaje față de site. Terminologia din domeniul informatic este abia acum în curs de stabilizare, deci riscul de a se încetățeni termeni improprii e mare. Noi vorbitorii facem limba, nu dicționarele.

Din perspectiva asta nu faceți bine să ridicați dicționarele la nivel de sursă oficială. Văd că folosiți frecvent cuvîntul oficial în legătură cu un dicționar sau altul, dar greșiți. Lexicografii sînt și ei tot oameni; mai mult, în prezent metodele lor de a analiza uzul cuvintelor sînt foarte rudimentare, de multe ori ei apelează la propriul lor uz al limbii, astfel încît unii termeni incluși în dicționare nu reflectă corect situația generală.

Exemplul lui cireși în loc de cireșe demonstrează exact ce spuneam: dacă vorbitorii folosesc masiv anumite forme (dintre care unele pot fi considerate greșite), acestea ajung pînă la urmă să fie incluse în dicționare. Alt exemplu: generații întregi de lingviști au susținut cu argumente solide că eu continuu e singura formă corectă. Dar vorbitorii preferau și preferă forma eu continui. Ca urmare azi a devenit corect să spui eu continui. (Cu sânt problema e mai complicată, fiindcă acolo decizia n-a fost luată de lingviști, ci impusă de sus, la fel ca grafia cu â. Dar chiar și așa Gramatica Academiei spune că dacă un autor vrea să reflecte pronunția cu î atunci poate scrie sânt.)

În ce privește pluralul, din păcate pluralul românesc e prin natura lui neregulat și nu prea avem ce face. Nu se pot stabili norme unice, decît poate în mod artificial, dar lingviștii nu se ocupă cu așa ceva (ei cercetează limba, nu o schimbă). — AdiJapan 1 august 2010 07:51 (UTC)

Cercul vicios apare tocmai din cauza faptului că acest ecosistem lingvistic nu are nişte norme stricte echidistante absolute la care să ne raportăm cu toţii, şi care să fie stabilite prin ducerea la extremă a logicii prin efortul comun al masei vorbitorilor şi vârfurilor reprezentanţilor lingvisticii şi ştiinţelor exacte. Fiecare disciplină ar trebui să dispună de un institut de stabilire şi standardizare a terminologiilor formate din experţi din acel domeniu şi experţi lingvişti, prezenţa acestora pe internet făcând posibilă facilitarea informării cu privire la alegerile făcute şi primirea sugestiilor de la comunitate. Ar trebui făcută o distincţie între o română "savantă" şi una "populară" sau ceva de genul ăsta. Limba savantă să aibe terminologii şi structuri stricte stabilite de experţi în mod neutru după ce au luat în calcul şi sugestiile comunităţii (folosită în cărţi, documente oficiale, programe de calculator), populaţia preluând-o ca atare odată stabilită, iar limba populară să fie doar observată de experţi şi indexată ca atare. Graiurile muntean, oltean, bănăţean, maramureşean, moldovean, basarabean, etc. trebuie să fie egale în raport cu forma corectă a limbii. Actualmente graiul din zona Bucureştiului este "mai corect" şi "mai oficial" faţă de alte graiuri care sunt mai "regionale"; nu trebuie să se facă aceste distincţii, forma oficială a limbii trebuie să fie independentă de amplasarea instituţiilor lingvistice oficiale şi companiile media majore de stat sau private.

Noi vorbitorii facem limba, nu dicționarele este pe jumătate valabil. Nu putem modifica şi înlocui lucruri la nesfârşit doar de dragul acestui lucru. Vorba aia, "cine face şi desface toată ziu-are ce face". Strămoşii noştri au făcut limba, treaba noastră este să stabilim o formă standardizată şi să o generalizăm, apoi să construim pe ceea ce s-a construit deja până la un anumit moment.

Eu ridic la nivel de sursă oficială primară DEX şi secundară DOOM în ceea ce priveşte lista cuvintelor acceptate oficial în limba română, doar pe acestea. Iar asta presupun că pe bună dreptate, din moment ce se află sub egida Academiei Române... Ce este mai oficial decât Academia Română? Presupun că nu există cuvinte în legislaţia română sau documente oficiale fără să primească gir de la Academie... presupun... Apoi de ce se mai ocupă Academia de stabilirea normelor, a ceea ce este corect şi a ceea ce nu, dacă nu pentru ca vorbitorii să le urmeze? Apoi dacă vorbitorii nu le urmează iar Academia acceptă voia vorbitorilor, atunci de ce se mai ocupă de chestiile astea? De "almanahe" toată ţara a râs când media a arătat cu deştiu' dar pun pariu că doar o mână de oameni ar fi recunoscut forma "corectă"...

Este arhicunoscută decizia politică în privinţa "Â" / "Î", însă tot lingviştii i-au dat drumul şi m-ar mira dacă undeva prin vârfuri cineva nu a primit şi o "mică atenţie" pentru serviciile prestate. Personal prefer generalizarea lui "Â" indiferent de poziţia în cuvânt şi indiferent de cuvântul în care apare, ca să nu mai vorbesc de scoaterea literelor "W", "Y", "Q", "X".

"ei cercetează limba, nu o schimbă" - nu sunt deloc de acord, asta ar însemna că nu există corect şi incorect în limba română; însă toată lumea râde de tine atunci când pronunţi un cuvânt "greşit" din cauză că nu-ţi mai aminteşti ce regulă particulară mai e şi pt cuvântul ăla, şi eşti trimis automat să verifici dicţionarul... :P --ANDROBETA 1 august 2010 10:32 (UTC)