Pentru a putea vota, modifica pagini sau abona la modificările unei pagini trebuie să fiți autentificați. Cu această ocazie scăpați și de acest mesaj deranjant.
spaces-and-hyphens: Diferență între versiuni
De la l10n.ro
(comentarii) |
(→Comentarii) |
||
| Linia 17: | Linia 17: | ||
Se dă ca „stabilită” denumirea ''liniuță de unire'' pentru ''non-breaking hyphen''. Dar ''liniuță de unire'' înseamnă altceva, și anume e cratima din ''m-ai'' sau ''harcea-parcea'' (în al doilea caz e separabilă), sau cratimă în general. Dacă e non-breaking atunci trebuie numită ''cratimă inseparabilă''. Nu trebuie să luăm termeni consacrați și să le schimbăm cu forța sensul ca să-i adaptăm la noțiuni înrudite noi, pentru că apar confuzii. | Se dă ca „stabilită” denumirea ''liniuță de unire'' pentru ''non-breaking hyphen''. Dar ''liniuță de unire'' înseamnă altceva, și anume e cratima din ''m-ai'' sau ''harcea-parcea'' (în al doilea caz e separabilă), sau cratimă în general. Dacă e non-breaking atunci trebuie numită ''cratimă inseparabilă''. Nu trebuie să luăm termeni consacrați și să le schimbăm cu forța sensul ca să-i adaptăm la noțiuni înrudite noi, pentru că apar confuzii. | ||
| + | :În cartea „Îndreptar Ortografic, Ortoepic și de Punctuație”, univers enciclopedic, București, 2001, există două referiri: | ||
| + | :*una la §300 („Cratima (liniuța de unire sau de despărțire)”) unde „ca semn de punctuație, cratima (liniuța de unire sau de despărțire) se folosește” în exemple precum (1.) încet‑încet, (2.) ici‑colo, (3.) două‑trei zile, (4.) șoseaua București‑Ploiești | ||
| + | :*alta la §301 („Semnele ortografice”) unde „cratima [fără alt nume – nota mea] marchează rostirea împreună a două sau mai multe cuvinte, fie că lipsesc, [...] fie că nu lipsesc” cu exemple gen „l-am citit”, „să-mi arăți”, etc., dar trimite și la §150 (scrierea unor cuvinte compuse), la §178 (despărțirea cuvintelor în silabe), precum și la mai sus la §300 punctul 3 (între două numerale). | ||
| + | : Mie îmi pare a fi haotic. Pe de o parte, problema academiei este că nu înțelege necesitatea tehnică care apare la scrisul electronic, unde în situațiile „l-am”, „să-mi”, „e-mail”, etc. nu trebuie permisă despărțirea. Pe de altă parte, nu prea înțeleg care este problema în a asocia expresia „liniuța de unire” cu NBHy. Ok, Academia nu o face; ce mă/ne împiedică să o facem noi ? În plus „cratima inseparabilă” îmi pare greșit, cratima propriu-zisă nu este nici separabilă nici inseparabilă (cratima nu se separă ea însăși o bucățică în stânga și alta în dreapta), ci funcția ei este de a nu permite despărțirea ei de alte lucruri ce se află în jurul ei (și pe cale de consecință ca să zic așa, nici a acelor lucruri între ele). Dacă tot ar fi de apelat la termenul cratimă, atunci de ce nu „cratima de unire”, sau ceva de genul. | ||
Și atunci e firesc să spunem și ''spațiu inseparabil''. La fel stau lucrurile și în franceză: ''tiret insécable'', ''éspace insécable'' (deși au și ei ''trait d'union''). --[[Utilizator:AdiJapan|AdiJapan]] 5 iulie 2010 09:19 (UTC) | Și atunci e firesc să spunem și ''spațiu inseparabil''. La fel stau lucrurile și în franceză: ''tiret insécable'', ''éspace insécable'' (deși au și ei ''trait d'union''). --[[Utilizator:AdiJapan|AdiJapan]] 5 iulie 2010 09:19 (UTC) | ||
Versiunea de la data 5 iulie 2010 16:20
Stabilite:
- space character - caracterul spaţiu
- non-breaking hyphen - liniuţă de unire - [Unicode 2011; caracter cu specific IT; esenţial pentru limba română
În dezbatere non breaking space - [adică nu poate fi despărțit la final de rând, Unicode 002D; caracter cu specific IT.
- spaţiu inseparabil
- spaţiu de unire
non breaking space?
Nu aveți drept de vot.
You are not entitled to view results of this poll.
You are not entitled to view results of this poll.
There were 14 votes since the poll was created on 1 iulie 2013 01:31.
poll-id CCD6368B3207FD8ABB288073C3730B6E
Comentarii
Se dă ca „stabilită” denumirea liniuță de unire pentru non-breaking hyphen. Dar liniuță de unire înseamnă altceva, și anume e cratima din m-ai sau harcea-parcea (în al doilea caz e separabilă), sau cratimă în general. Dacă e non-breaking atunci trebuie numită cratimă inseparabilă. Nu trebuie să luăm termeni consacrați și să le schimbăm cu forța sensul ca să-i adaptăm la noțiuni înrudite noi, pentru că apar confuzii.
- În cartea „Îndreptar Ortografic, Ortoepic și de Punctuație”, univers enciclopedic, București, 2001, există două referiri:
- una la §300 („Cratima (liniuța de unire sau de despărțire)”) unde „ca semn de punctuație, cratima (liniuța de unire sau de despărțire) se folosește” în exemple precum (1.) încet‑încet, (2.) ici‑colo, (3.) două‑trei zile, (4.) șoseaua București‑Ploiești
- alta la §301 („Semnele ortografice”) unde „cratima [fără alt nume – nota mea] marchează rostirea împreună a două sau mai multe cuvinte, fie că lipsesc, [...] fie că nu lipsesc” cu exemple gen „l-am citit”, „să-mi arăți”, etc., dar trimite și la §150 (scrierea unor cuvinte compuse), la §178 (despărțirea cuvintelor în silabe), precum și la mai sus la §300 punctul 3 (între două numerale).
- Mie îmi pare a fi haotic. Pe de o parte, problema academiei este că nu înțelege necesitatea tehnică care apare la scrisul electronic, unde în situațiile „l-am”, „să-mi”, „e-mail”, etc. nu trebuie permisă despărțirea. Pe de altă parte, nu prea înțeleg care este problema în a asocia expresia „liniuța de unire” cu NBHy. Ok, Academia nu o face; ce mă/ne împiedică să o facem noi ? În plus „cratima inseparabilă” îmi pare greșit, cratima propriu-zisă nu este nici separabilă nici inseparabilă (cratima nu se separă ea însăși o bucățică în stânga și alta în dreapta), ci funcția ei este de a nu permite despărțirea ei de alte lucruri ce se află în jurul ei (și pe cale de consecință ca să zic așa, nici a acelor lucruri între ele). Dacă tot ar fi de apelat la termenul cratimă, atunci de ce nu „cratima de unire”, sau ceva de genul.
Și atunci e firesc să spunem și spațiu inseparabil. La fel stau lucrurile și în franceză: tiret insécable, éspace insécable (deși au și ei trait d'union). --AdiJapan 5 iulie 2010 09:19 (UTC)
