Pentru a putea vota, modifica pagini sau abona la modificările unei pagini trebuie să fiți autentificați. Cu această ocazie scăpați și de acest mesaj deranjant.
spaces-and-hyphens: Diferență între versiuni
De la l10n.ro
(→Comentarii) |
(→Comentarii: re) |
||
| Linia 17: | Linia 17: | ||
Se dă ca „stabilită” denumirea ''liniuță de unire'' pentru ''non-breaking hyphen''. Dar ''liniuță de unire'' înseamnă altceva, și anume e cratima din ''m-ai'' sau ''harcea-parcea'' (în al doilea caz e separabilă), sau cratimă în general. Dacă e non-breaking atunci trebuie numită ''cratimă inseparabilă''. Nu trebuie să luăm termeni consacrați și să le schimbăm cu forța sensul ca să-i adaptăm la noțiuni înrudite noi, pentru că apar confuzii. | Se dă ca „stabilită” denumirea ''liniuță de unire'' pentru ''non-breaking hyphen''. Dar ''liniuță de unire'' înseamnă altceva, și anume e cratima din ''m-ai'' sau ''harcea-parcea'' (în al doilea caz e separabilă), sau cratimă în general. Dacă e non-breaking atunci trebuie numită ''cratimă inseparabilă''. Nu trebuie să luăm termeni consacrați și să le schimbăm cu forța sensul ca să-i adaptăm la noțiuni înrudite noi, pentru că apar confuzii. | ||
| + | |||
| + | Și atunci e firesc să spunem și ''spațiu inseparabil''. La fel stau lucrurile și în franceză: ''tiret insécable'', ''éspace insécable'' (deși au și ei ''trait d'union''). --[[Utilizator:AdiJapan|AdiJapan]] 5 iulie 2010 09:19 (UTC) | ||
| + | |||
:În cartea „Îndreptar Ortografic, Ortoepic și de Punctuație”, univers enciclopedic, București, 2001, există două referiri: | :În cartea „Îndreptar Ortografic, Ortoepic și de Punctuație”, univers enciclopedic, București, 2001, există două referiri: | ||
:*una la §300 („Cratima (liniuța de unire sau de despărțire)”) unde „ca semn de punctuație, cratima (liniuța de unire sau de despărțire) se folosește” în exemple precum (1.) încet‑încet, (2.) ici‑colo, (3.) două‑trei zile, (4.) șoseaua București‑Ploiești | :*una la §300 („Cratima (liniuța de unire sau de despărțire)”) unde „ca semn de punctuație, cratima (liniuța de unire sau de despărțire) se folosește” în exemple precum (1.) încet‑încet, (2.) ici‑colo, (3.) două‑trei zile, (4.) șoseaua București‑Ploiești | ||
| Linia 22: | Linia 25: | ||
: Mie îmi pare a fi haotic. Pe de o parte, problema academiei este că nu înțelege necesitatea tehnică care apare la scrisul electronic, unde în situațiile „l-am”, „să-mi”, „e-mail”, etc. nu trebuie permisă despărțirea. Pe de altă parte, nu prea înțeleg care este problema în a asocia expresia „liniuța de unire” cu NBHy. Ok, Academia nu o face; ce mă/ne împiedică să o facem noi ? În plus „cratima inseparabilă” îmi pare greșit, cratima propriu-zisă nu este nici separabilă nici inseparabilă (cratima nu se separă ea însăși o bucățică în stânga și alta în dreapta), ci funcția ei este de a nu permite despărțirea ei de alte lucruri ce se află în jurul ei (și pe cale de consecință ca să zic așa, nici a acelor lucruri între ele). Dacă tot ar fi de apelat la termenul cratimă, atunci de ce nu „cratima de unire”, sau ceva de genul. --[[Utilizator:Secarica|Cristian Secară]], 05.07.2010 | : Mie îmi pare a fi haotic. Pe de o parte, problema academiei este că nu înțelege necesitatea tehnică care apare la scrisul electronic, unde în situațiile „l-am”, „să-mi”, „e-mail”, etc. nu trebuie permisă despărțirea. Pe de altă parte, nu prea înțeleg care este problema în a asocia expresia „liniuța de unire” cu NBHy. Ok, Academia nu o face; ce mă/ne împiedică să o facem noi ? În plus „cratima inseparabilă” îmi pare greșit, cratima propriu-zisă nu este nici separabilă nici inseparabilă (cratima nu se separă ea însăși o bucățică în stânga și alta în dreapta), ci funcția ei este de a nu permite despărțirea ei de alte lucruri ce se află în jurul ei (și pe cale de consecință ca să zic așa, nici a acelor lucruri între ele). Dacă tot ar fi de apelat la termenul cratimă, atunci de ce nu „cratima de unire”, sau ceva de genul. --[[Utilizator:Secarica|Cristian Secară]], 05.07.2010 | ||
| − | + | ::Necazul cu ''liniuță de unire'' este că are alt sens decît ''non-breaking hyphen''. Deși există o suprapunere ea nu e exactă. Mai precis există liniuțe de unire care totuși se pot despărți la capătul rîndului, deci nu sînt cratime inseparabile. DOOM2 acceptă despărțirea la locul cratimei a compuselor de tipurile ''aducere-aminte'', ''dați-ne'', ba chiar și ''într-un'' (încălcînd astfel propria lor regulă foarte generală și foarte obligatorie a pronunțabilității). | |
| + | ::Exemplele pe care le dai din ''Îndreptar'' arată că cel puțin în 2001 încă se făcea confuzie între cratimă și en-dash; ''șoseaua București–Ploiești'' nu se scrie cu cratimă. Deci într-adevăr se pare că lingviștii care se ocupă de normare nu se grăbesc să prindă trenul. | ||
| + | ::Cratima este inseparabilă în sensul că nu se separă de vecini (''non-breaking'' funcționează identic în engleză: nu e vorba că cratima nu se sparge în bucăți). La fel și cu spațiul inseparabil. Ar mai fi posibilitatea să le numim ''cratimă solidă / rigidă / dură'', dar necazul e că nu se pot aplica aceiași termeni și la spațiul inseparabil, care rămîne totuși flexibil ca lărgime chiar dacă nu permite separarea. --[[Utilizator:AdiJapan|AdiJapan]] 5 iulie 2010 16:02 (UTC) | ||
[[Categorie:Sondaje]] | [[Categorie:Sondaje]] | ||
[[Categorie:Termeni]] | [[Categorie:Termeni]] | ||
Versiunea de la data 5 iulie 2010 18:02
Stabilite:
- space character - caracterul spaţiu
- non-breaking hyphen - liniuţă de unire - [Unicode 2011; caracter cu specific IT; esenţial pentru limba română
În dezbatere non breaking space - [adică nu poate fi despărțit la final de rând, Unicode 002D; caracter cu specific IT.
- spaţiu inseparabil
- spaţiu de unire
non breaking space?
Nu aveți drept de vot.
You are not entitled to view results of this poll.
You are not entitled to view results of this poll.
There were 14 votes since the poll was created on 1 iulie 2013 01:31.
poll-id CCD6368B3207FD8ABB288073C3730B6E
Comentarii
Se dă ca „stabilită” denumirea liniuță de unire pentru non-breaking hyphen. Dar liniuță de unire înseamnă altceva, și anume e cratima din m-ai sau harcea-parcea (în al doilea caz e separabilă), sau cratimă în general. Dacă e non-breaking atunci trebuie numită cratimă inseparabilă. Nu trebuie să luăm termeni consacrați și să le schimbăm cu forța sensul ca să-i adaptăm la noțiuni înrudite noi, pentru că apar confuzii.
Și atunci e firesc să spunem și spațiu inseparabil. La fel stau lucrurile și în franceză: tiret insécable, éspace insécable (deși au și ei trait d'union). --AdiJapan 5 iulie 2010 09:19 (UTC)
- În cartea „Îndreptar Ortografic, Ortoepic și de Punctuație”, univers enciclopedic, București, 2001, există două referiri:
- una la §300 („Cratima (liniuța de unire sau de despărțire)”) unde „ca semn de punctuație, cratima (liniuța de unire sau de despărțire) se folosește” în exemple precum (1.) încet‑încet, (2.) ici‑colo, (3.) două‑trei zile, (4.) șoseaua București‑Ploiești
- alta la §301 („Semnele ortografice”) unde „cratima [fără alt nume – nota mea] marchează rostirea împreună a două sau mai multe cuvinte, fie că lipsesc, [...] fie că nu lipsesc” cu exemple gen „l-am citit”, „să-mi arăți”, etc., dar trimite și la §150 (scrierea unor cuvinte compuse), la §178 (despărțirea cuvintelor în silabe), precum și la mai sus la §300 punctul 3 (între două numerale).
- Mie îmi pare a fi haotic. Pe de o parte, problema academiei este că nu înțelege necesitatea tehnică care apare la scrisul electronic, unde în situațiile „l-am”, „să-mi”, „e-mail”, etc. nu trebuie permisă despărțirea. Pe de altă parte, nu prea înțeleg care este problema în a asocia expresia „liniuța de unire” cu NBHy. Ok, Academia nu o face; ce mă/ne împiedică să o facem noi ? În plus „cratima inseparabilă” îmi pare greșit, cratima propriu-zisă nu este nici separabilă nici inseparabilă (cratima nu se separă ea însăși o bucățică în stânga și alta în dreapta), ci funcția ei este de a nu permite despărțirea ei de alte lucruri ce se află în jurul ei (și pe cale de consecință ca să zic așa, nici a acelor lucruri între ele). Dacă tot ar fi de apelat la termenul cratimă, atunci de ce nu „cratima de unire”, sau ceva de genul. --Cristian Secară, 05.07.2010
- Necazul cu liniuță de unire este că are alt sens decît non-breaking hyphen. Deși există o suprapunere ea nu e exactă. Mai precis există liniuțe de unire care totuși se pot despărți la capătul rîndului, deci nu sînt cratime inseparabile. DOOM2 acceptă despărțirea la locul cratimei a compuselor de tipurile aducere-aminte, dați-ne, ba chiar și într-un (încălcînd astfel propria lor regulă foarte generală și foarte obligatorie a pronunțabilității).
- Exemplele pe care le dai din Îndreptar arată că cel puțin în 2001 încă se făcea confuzie între cratimă și en-dash; șoseaua București–Ploiești nu se scrie cu cratimă. Deci într-adevăr se pare că lingviștii care se ocupă de normare nu se grăbesc să prindă trenul.
- Cratima este inseparabilă în sensul că nu se separă de vecini (non-breaking funcționează identic în engleză: nu e vorba că cratima nu se sparge în bucăți). La fel și cu spațiul inseparabil. Ar mai fi posibilitatea să le numim cratimă solidă / rigidă / dură, dar necazul e că nu se pot aplica aceiași termeni și la spațiul inseparabil, care rămîne totuși flexibil ca lărgime chiar dacă nu permite separarea. --AdiJapan 5 iulie 2010 16:02 (UTC)
